[fusion_builder_container hundred_percent=”yes” overflow=”visible”][fusion_builder_row][fusion_builder_column type=”1_1″ background_position=”left top” background_color=”” border_size=”” border_color=”” border_style=”solid” spacing=”yes” background_image=”” background_repeat=”no-repeat” padding=”” margin_top=”0px” margin_bottom=”0px” class=”” id=”” animation_type=”” animation_speed=”0.3″ animation_direction=”left” hide_on_mobile=”no” center_content=”no” min_height=”none”]

despre iubire si biochimia parteneriatului
despre iubire si biochimia parteneriatului

Cu totii suntem dominati de biochimie, chiar si atunci cand vine vorba despre iubire.

Cercetatorii considera ca ne indragostim in 3 etape, fiecare facand referire la un alt set de hormoni si neurotransmitatori.

Etapa 1: Dorinta sexuala.

Dorinta sexuala este condusa de hormonii sexuali, estrogenul si testosteronul. Acesti hormoni ne ghideaza catre persoana pe care o cautam in ceea ce priveste indeplinirea nevoilor noastre.

Etapa 2: Atractia – iubirea romantica.

Atractia sau iubirea romantica este condusa de dopamina, reprezentatnd acea faza in care abia ne mai putem gandi la altceva, in care inima ne vibreaza de fericire la fiecare secunda, in care suntem imbujorati, iar palmele noastre sunt transpirate; tot atunci ne pierdem apetitul sexual, avem nevoie de mai putin somn, ne petrecem ore intregi visand cu ochii deschisi, gandindu-ne la partenerul nostru.

Dopamnia devine agentul chimic al placerii, oferindu-ne o stare de fericire. Atunci cand suntem atrasi de o anumita persoana, acest lucru poate fi valabil din cauza genelor sale, a mirosului sau, a limbajului nonverbal, a tonului vocii sau a infatisarii sale.

Acest din urma aspect, infatisarea, este un indicator puternic al genelor unei persoane. Cercetatorii arata ca, in ciuda faptului ca acest lucru se petrece la nivel subconstient, in special barbatii cauta o simetrie faciala in timp ce atat barbatii, cat si femeile sunt in cautarea unor persoane care sa semene cu ei sau cu parintii lor.

Anumiti cercetatori considera ca feromonii (hormonii atractiei sexuale), chimicalele inodore si semnale sexuale detectate prin intermediul nasului pot reprezenta cheia catre alegerea unui partener potrivit. Feromonii se regasesc si in randul altor mamifere, in special rozatoarele, care, atunci cand isi aleg un partener, ii evita pe cei cu un sistem imunitar asemanator cu al lor astfel incat puii lor sa faca fata infectiilor.

In 1995, Claus Wedekin, un cercetator al Universitatii Berna din Elvetia a cerut unui grup de femei sa miroasa mai multe tricouri nesplate purtate de diferiti barbatii, iar descoperirea a fost aceea ca femeile preferau mirosul unor barbati al caror sistem imunitar era diferit de al lor. Mai mult decat atat, in Universitatea din Chicago, doctorul Martha McClintock a demonstrat conform aceluiasi studiu ca femeile prefera in special barbatii al caror miros este similar cu al tatalui lor.

Iubirea romantica nu este doar o emotie – provenita din dopamina care isi face efectul atunci cand intalnim persoana potrivita – ci este chiar un sistem motivational. Este o nevoie care ne determina sa cautam partenerul roamantic de care avem nevoie, transformand informatiile in tipare, creand strategii si monitorizand progresul prin cel mai frumos premiu al vietii – iubirea adevarata.

Se considera ca iubirea romantica este o nevoie mai puternica decat sexul.

Oamenii care nu fac sex nu se sinucid, insa se considera ca 40% dintre oamenii care au fost parasiti de partenerii lor trec prin experienta unei depresii cronice, intre 50 si 70% dintre persoanele care comit sinucideri regasindu-se femeile.
Dependentii de iubire au nevoie de amfetamina, dar pentru ca organismul isi construieste o toleranta la aceste chimicale, indragostitii trec din relatie in relatie, hranindu-se cu acestea, din speranta de a reveni la starea initiala.

Iubirea romantica este cel mai puternic imbold. Totusi, nu vom putea ramane in acest stadiu pentru totdeauna, altfel nu am reusi sa ne mai intoarcem la munca noastra, asa ca aceste sentimente legate de iubirea pasionala isi pierd din intensitate de-a lungul timpului. Chimicalele responsabile pentru acest sentiment (adrenalina, dopamina, etc) sunt reduse. De fapt, poate ca partenerul nostru nu s-a schimbat deloc, doar ca acum il putem privi si prin prisma ratiunii, nu doar prin intermediul hormonilor care ne orbesc. In aceasta faza, relatia fie devine mai puternica, fie ia sfarsit.

Etapa 3: Atasamentul.

Avand la baza oxitocina si vasopresina, atasamentul reprezinta legatura care ajuta cuplurile sa ramana impreuna, oferindu-le dorinta de a ramane fideli si de a se proteja reciproc.

Endorfina, calmantul natural al corpului joaca un rol important in relatiile de lunga durata. Eliberata in timpul actului sexual, contactului fizic sau exercitiului, ea ofera o stare generala de bunadispozitie in a noastra dezvoltare personala.

In iubirea romantica, atunci cand 2 persoane fac dragoste, oxitocina este eliberata, ceea ce incepe prin crearea unei legaturi emotionale – cu cat este mai mult sex, cu atat mai puternica este legatura. Oxitocina ofera emotii precum implinirea, reducand anxietatea si oferind o senzatie de calm si siguranta in preajma partenerului.

Oxitocina este eliberata in timpul imbratisarilor si atingerilor in ceea ce priveste ambele sexe, fiind de asemenea implicata in recunoasterea sociala, in conturarea increderii intre oameni, generozitatii si capacitatii de a mentine relatii interpersonale si granite psihologice sanatoase.

Durerea emotionala determina corpul sa produca un nivel de endorfine care scade nivelul de oxitocina. Astfel, relatiile esuate duc la durere, ceea ce conduce la eliberarea endorfinelor si la un grad mai mic de oxitocina, ezultatul fiind o capacitate mai scazuta de a ne conecta la celalalt. Anumite persoane aflate in aceasta situatie au tendinta de a cauta sexul ca un substitut la dragoste ceea ce duce in mod inevitabl la o alta relatie esuata, iar ciclul continua.

Toate aceste 3 etape sunt interconectate. Pentru ca oamenii de stiinta au inteles cum functioneaza acest proces, cu siguranta aparitia medicamentelor care sa controleze aceste stari nu va intarzia. Ramane de vazut felul in care stiinta va actiona asupra acestui aspect al vietii noastre.

Resurse: www.immortallife.info

[/fusion_builder_column][/fusion_builder_row][/fusion_builder_container]

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here