Aparuta la Editura Herald, cartea “Prieteni buni, dusmani aprigi – Sa intelegem viata sociala a copiilor” scrisa de Michael Thompson, este precum un carusel al pasilor care contureaza viata sociala a copiilor si importanta acesteia in dezvoltarea viitorului adult.

Astfel, vom intalni in randurile cartii diferite aspecte care nu pot fi neglijate in viata copilului: de la importanta unei prietenii apropiate, amprenta popularitatii la copii si influenta pe care grupurile o au in conturarea personalitatii copilului la cruzimea sociala in viata copilului si dezavantajele discriminarii pana la modalitatea in care copilul gestioneaza interactiunea cu cei din jurul sau.

Desi este psiholog, autorul nu isi poate ascunde subiectivitatea specifica unui parinte.

Astfel, un capitol intreg este dedicat parintilor si incercarii lor de a se implica in viata sociala a copiilor, pastrandu-le in acelasi timp granitele personale. De asemenea, cartea nu poate fi privita doar ca un ghid al parintilor pentru a-si incuraja copiii sa dezvolte legaturi armonioase, ci si ca un ajutor pentru parinti in incercarea de a intelege cat de mult se pot implica in viata sociala a propriilor copii:

“Daca un copil iti loveste sau raneste copilul pe neasteptate, ai vrea sa-l lovesti si tu in schimb, dar nu trebuie sa faci asa ceva. Daca alti copii iti ignora copilul, iti vine sa urli, dar probabil nu vei face asta. Cand copilului tau ii lipseste capacitatea de a negocia tendintele sociale complexe ale grupului din care face parte, ti-ai dori sa ii poti oferi abilitatea de a face asta, dar nu ai cum. Copiii se tem de interventiile prin care parintii incearca sa le rezolve viata sociala.”

Importanta grupului in viata sociala a copiilor

Fiind copii, fiecare dintre noi am experimentat ce inseamna sa nu fim pe placul celorlalti sau sa ne dorim sa facem parte din grupul cel mai popular al clasei. In momentul in care lucrurile nu se dovedeau a fi exact cum ne doream, traiam o adevarata trauma. Astfel, in lipsa prietenilor, copiii ajung sa fie expusi la o serie de riscuri psihologice.

Prin definitia sa, grupul le va impune copiilor sa isi nege diferite aspecte ale personalitatii lor.

In momentul in care interactioneaza cu un grup, fiecare copil resimte pe propia piele legile nescrise pe care incepe sa le interiorizeze. Iata care ar fi cateva dintre acestea:

1. Fii asemenea colegilor tai.
2. Trebuie sa faci parte dintr-un grup.
3. Daca nu esti inauntru, esti inafara.
4. Gaseste-ti un loc in ierarhia sociala.
5. Trebuie sa joci un rol.

“Copiii sufera de pe urma grupurilor din cauza unor practici dureroase: (1) tachinarea si insultele; (2) excluderea, respingerea si statutul de tap ispasitor; (3) persecutarea; si ritualurile umulitoare de acceptare.”

Ce pot face parintii

Poate ca cea mai buna modalitate de a surprinde sfaturile pe care parintii le pot desprinde se regasesc in metafora inotului regasita in paginile acestei carti. Desi toti copiii dispun de capacitatea naturala de a invata sa inoate, unii dintre ei ezita sa o faca inca de la varste fragede. Aici intervine ajutorul parintilor pe post de “instructori”.

Pentru inceput, se plimba cu ei in apa, apoi ii lasa singuri in colac, dupa care cei mici incep sa inoate incetul cu incetul in timp ce parintii privesc de pe marginea bazinului. Aceasta este modalitatea in care parintii pot interveni in viata sociala a copiilor. Oricat de mult le-ar explica “regulile inotului”, copiii sunt cei care trebuie sa actioneze, parintii avand doar un rol de spectatori.

Iata care ar fi sfaturile pe care autorul le propune parintilor pentru a-si ajuta copiii, insa fara a le ingradi libertatea:

1. “Nu va faceti atatea griji. Nu uitati ca ati oferit copilului un start pentru socializare.
2. Intelegeti diferenta radicala dintre prietenie si popularitate. Prietenia este mai importanta.
3. Sprijiniti prieteniile copiilor.
4. Prietenii copiilor trebuie sa fie bineveniti in casa voastra.
5. Fiti un bun exemplu si invatator in ale prieteniei.
6. Oferiti o varietate de oportunitati pentru prietenii si grupuri.
7. Imprieteniti-va cu parintii prietenului (si ai inamicului) fiului vostru.
8. Empatizati cu durerea sociala a copilului, dar priviti totul in perspectiva.
9. Aflati care este pozitia copilului in grup. Daca are probleme sociale, interveniti pentru a-l ajuta. Daca este popular si acceptat, ajutati-l sa devina un lider moral pozitiv. Nu va comportati voi insiva ca niste elevi de gimnaziu.
10. Ganditi in perspectiva.”

Toate aceste sfaturi, cat si o serie de alte solutii la problemele specifice varstei copilariei sunt aprofundate in cartea “Prieteni buni, dusmani aprigi – Sa intelegem viata sociala a copiilor”.

Poate ca cel mai important lucru pe care ar trebui sa-l intelegem este ca desi nu putem interveni direct in actiunile copiilor, ii putem redirectiona catre un comportament asertiv si echilibrat.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here