elefant.ro

Poate ca unul dintre principalele merite pe care cartea “ Despre psihanaliza ” scrisa de Sigmund Freud si aparuta la Editura Herald il are, este anularea treptata a unor prejudecati personale sau colective despre vastul domeniu al psihanalizei si al subconstientului nostru.

In incercarea de a vedea in psihanaliza altceva decat o combinatie intre biologie si anatomie, Sigmund Freud patrunde in sferele cele mai intunecate ale inconstientului.

Lucrarea de fata este alcatuita din cinci prelegeri sustinute de Freud la Universitatea Clark. Acestea sunt:

1. Originea psihanalizei

2. Noua conceptie despre isterie

3. Principiul determinismului mental

4. Complexele patogene

5. Natura si semnificatia nevrozelor

In toate cele 5 prelegeri, Freud vorbeste pe limba unui “public cultivat”, fara orientare medicala.

“ Despre psihanaliza “ aduce in prim plan diferite elemente cheie ale psihanalizei, printre care putem enumera:

traumele psihice, isteria, tratamentul cathartic, refularea si rezistenta, conflictul psihic, simptomul, principiul determinismului mental, visele, complexele patogene, sexualitatea infantila, libidoul, perversiunea sexuala, complexul lui Oedip, nevrozele, arta, transferul, sublimarea.

Deoarece spatiul nu ne va permite sa exploram in mod amanuntit toate aceste aspecte, vom prezenta cateva elemente asociate psihanalizei.

“Potrivit lui Freud, nevroza nu trebuie privita numai dintr-un unghi negativ.

Ea prezinta formarea simptomelor psihosomatice ca rezultat al intoarcerii refulatului.

Freud scrie ca exista intr-adevar cazuri in care medicul insusi trebuie sa recunoasca faptul ca solutia unui conflict, manifestata printr-o nevroza este una dintre cele mai inofensive si este cea mai tolerata social.

Freud merge mai departe si afirma ca pana si viata aparent sanatoasa este presarata cu un numar mare de simptome triviale si in practica lipsite de importanta.

Diferenta este ca nevroticul care necesita tratament nu prezinta in plus decat formatii simptomatice istovitoare, care impiedica savurarea vietii si implinirea activa. In contrast cu nevroza, in psihoza pacientul pierde complet contactul cu realitatea.”

Exemplul prezentat in prima prelegere a acestei carti are in prim plan o fata de 21 de ani care suferea de isterie.

Simptomele ei erau prezente atat la nivel fizic, cat si la nivel emotional, de la paralizia celor doua membre din partea dreapta la dificultatea de a tine capul drept, tuse nervoasa intensa si dezgust pentru orice mancare.

Cercetarea amanuntita a acestor simptome l-a determinat pe Freud sa faca legatura cu un eveniment dificil din viata fetei: momentul in care tanara il ingrijea pe iubitul sau tata, in cursul unei boli in urma careia el avea sa moara.

Astfel, Freud ajunge sa defineasca traumele psihice ca niste simptome sub forma unor reziduuri ale unor experiente emotive.

Toate traumele tinerei fete proveneau din perioada cand isi ingrijea tatal bolnav si simptomele sale nu sunt decat urmarile amintirii pastrate despre boala si moartea tatalui.

In final, as dori sa mentionez ca studiul despre psihanaliza realizat de Freud reprezinta baza diferitelor terapii ale zilelor noastre. Orice terapeut continua in mod voluntar sau involuntar munca inceputa de parintele psihanalizei.

Terapii precum Gestalt, psihoterapia rational-emotiva sau analiza tranzactionala pastreaza o uriasa amprenta a psihanalizei lui Sigmund Freud.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here