Circula pe Internet acum ceva timp o frază a cărei menire e să te răscolească până ajungi la esență: “Let go of everything. See what stays.” (Eliberează tot. Vezi ce rămâne). Probabil că mulți dintre noi a trebuit să facem asta în viața noastră de până acum, cel puțin o dată. Dar probabil că, la fel ca și mine, ați și gândit, cel puțin o dată până acum: ce bine că nu trebuie să facem mereu asta și că, în majoritatea timpului, putem să păstrăm acest proces de reinventare doar la nivel de exercițiu de imaginație.

Iată-ne însă într-o situație în care întrebarea din titlu e mai mult decât un simplu exercițiu de imaginație. Suntem în fața unui necunoscut mare cât această Planetă și nu prea avem claritate legat de nimic în acest moment. Fiecare are propria părere despre ce se va întâmpla, în conformitate cu propriul sistem de credințe de până acum. Sunt atât de multe teorii și păreri, încât tot ce putem face este să ne întoarcem mereu și mereu la propriul Adevăr. La propriul sistem de referință. Și să eliberăm tot ce nu este acel Adevăr.

Așa că, haideți să ne imaginăm. Dacă ar trebui să eliberăm:

Toate posesiunile, casa în care stăm, banii pe care îi avem, familia, cei dragi, prietenii…
Modul în care ți-ai câștigat traiul până acum, profesia, misiunea…
Modurile în care ți-ai reprezentat realitatea, modurile în care te-ai prezentat pe tine lumii…
Percepția despre Planetă și Univers, părerile, judecățile, punctele de vedere despre ce e bine și ce e rău, ce e corect și ce e greșit…probabil aici e nevoie să ne oprim și să respirăm cu toții…


Dacă eliberezi tot ce știai că ești, cine și ce devii? Ce rămâne valabil pentru tine? E o persoană, un sentiment, un lucru, o energie? O ființă? Un concept? O idee? O energie care vine prin tine sau o energie care te ghidează în lume? Care este acel stâlp care știi că e mereu acolo, după ce ai eliberat tot ceea ce știi, deții, cunoști și crezi că ești? 

Dacă ar trebui să dai drumul la tot, care este acel lucru pe care îl iei cu tine în vidul de dincolo de tot ce ți-a reprezentat viața până acum? Care este acea energie care îți devine Tot în nimicul pe care îl posezi acum?

Caută și mai profund. Dincolo de identitate, dincolo de posesiuni, dincolo de modul în care ai funcționat până acum. Dincolo de tot și de nimic, care îți este deplinul? Dincolo de toate reperele pe care le știai, care îți este reperul suprem? Dincolo de tine cel care știai că ești, unde îți regăsești esența? Dincolo de praful și pulberea vieții cunoscute de tine până acum, unde găsești magia care te ajută să respiri în continuare? Dincolo de tot ceea ce știi, care este lucrul în fața căruia nu mai ai nevoie să știi nimic? Pentru că, în fața esenței, totul devine clar la un nivel de dincolo de înțelegere.

Care este acel lucru pentru care știi că poți pierde tot fără să conteze prea mult, pentru că de fapt ai câștigat tot?

Care este acel lucru care este mereu acolo, la fel, constant, egal cu el însuși, clipă de clipă? 

Când ai găsit acel lucru, păstrează-l. Este farul care îți va spune mereu că există lumină în cel mai profund întuneric. Ca există mereu o direcție chiar și atunci când nu întrezărești nici măcar următorul pas. Că ceva, undeva, îți este mereu ghidare și orientare, chiar și atunci când tot ce ai în suflet este haos și confuzie. 

Așa că da, acum, mai mult ca oricând, eliberează tot. Și vezi ce rămâne. Păstrează acel lucru. Pune-l stâlp în suflet și în inimă. Construiește-ți noua viață în jurul acelui lucru. Fiind însă gata mereu să eliberezi atașamentul, chiar și față de noua viață. Cu recunoștință, primește tot ce ți se oferă și ți se revelează prin curajul de a te arunca în necunoscut, din nou și din nou și din nou.

Mihaela Marinaș

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here