libris.ro

Ho’oponopono este compus din doua cuvinte: ho’o, care inseamna a face si pono, care este un concept absent in culturile vestice moderne, dar ar putea fi apreciat ca actiune potrivita, actiune iubitoare sau actiune vindecatoare (sau conduita respectiva, cand ne referim la aspectul general).

Pono se repeta pentru a-i accentua atat caracterul esential, cat si „cantitatea” mare.

Despre Ho’oponopono

Ho’oponopono s-a dezvoltat in insulele Hawai’i. Fiind un loc izolat, inconjurat de ocean, unde toti oamenii se cunosteau intre ei, o actiune daunatoare era greu de ascuns si consecintele erau de asemenea greu de evitat.

Astfel, oamenii aveau tot interesul sa indrepte, sa vindece orice neintelegere, conflict sau dauna se producea între ei, pentru a pastra armonia dintre ei. Cum realizau ei aceasta? In primul rand, se straduiau sa realizeze pono tot timpul.

Desi acum ho’oponopono este asociat cu o situatie ce are nevoie de vindecare, pentru hawai’ieni era un mod de viata, o preventie intai si doar in caz de nevoie un tratament.

Cand se intampla un eveniment daunator pentru cineva, oamenii din vechiul Hawai’i se straduiau imediat sa indrepte lucrurile prin actiuni concrete. Daca stricau o unealta a cuiva, pono este ca acea unealta sa fie inlocuita din resursele celui care a stricat-o.

Astfel, daca eu as fi luat canoe-ul unui prieten si acesta s-ar fi spart in folosinta mea, fie i-as fi construit un canoe nou, de aceeasi marime si din aceleasi materiale, fie as fi preluat activitatile prietenului meu cat timp acesta si-ar fi construit un alt canoe.

Prin urmare si mai ales datorita efortului meu depus, data viitoare cand as folosi un canoe, as fi mult mai atent cu el.

Ho’oponopono in relatii

In cazul relatiilor dintre oameni, daca un eveniment neplacut are loc, pono sunt acele actiuni care duc la restabilirea deschiderii (sentiment numit de multi incredere) intre oamenii implicati.

Aici devine important de discutat sentimentul de vina sau vinovatie. Inerent oricarei fapte daunatoare este sentimentul de vina, prezent inclusiv la animale.

In cultura hawai’iana, acest sentiment de vinovatie era considerat o reactie sanatoasa la daunele provocate, deoarece acest sentiment de vinovatie impingea o persoana sa indrepte situatia, cu alte cuvinte, sa faca pono.

Desigur, in acea cultura pono era o valoare comuna si nimeni nu ar fi conceput sa abuzeze de vinovatia altuia.

Vinovatia si ho’oponopono

In timpurile moderne, oamenii au devenit experti nerecunoscuti in a abuza de sentimentul de vinovatie. In acelasi timp, sentimentul de vina este blamat si nimeni nu doreste sa-l simta.

Foarte multi nu ezita sa-l accentueze sau sa-l fabrice in altii pentru a-l folosi apoi sa obtina ceva, de la lucruri fizice, obiecte, la mai putin concrete – atentie, putere, mandrie.

Astfel, o persoana sincera in intentia sa de a face pono, cand recunoaste ca a provocat daune altcuiva, e util sa fie atenta si sa nu permita celuilalt sa abuzeze de sentimentul ei de vina.

Concret, sa dea inapoi cat a stricat si in cazul relatiilor, sa faca pono pana dispare vina si, dincolo de aceasta, sa se asigure de dorinta celeilalte parti de a vindeca relatia.

Cand este vorba despre relatii, lucrurile nu sunt de obicei atat de clare precum in cazul obiectelor stricate. O persoana poate reactiona exagerat in unele situatii datorita propriilor traume din trecut sau situatii dificile prezente, chiar si cand cealalta persoana implicata avea intentii curate in faptele sale.

In acest caz, sentimentul de vina devine iarasi util deoarece ii arata celui ce a declansat trauma in celalalt cat anume a cauzat el din toata durerea celuilalt. Insa chiar si atunci cand sentimentele sunt neclare sau coplesitoare, punand in fapte intentia de vindecare, chiar si printr-un gest simplu, cauzatorul isi arata sinceritatea intentiei si incepe sa deschida persoana ranita spre vindecarea relatiei.

Dacă eu intarzii la o întâlnire, cu siguranta daruind o floare persoanei care m-a asteptat (sau o bere, dupa caz) nu va vindeca frustrarea sau ingrijorarea ei, dar ii va arata ca imi doresc ca relatia noastra sa ramana in continuare bazata pe deschidere si prietenie. Si, cu siguranta, sa ajung la timp pe viitor face parte din ho’oponopono in aceasta situatie.

De ce dau un exemplu care pare minor? Pentru ca de cele mai multe ori, conflictele majore intre oameni izbucnesc din situatii minore si, de fapt, se datoreaza unei iritari care s-a acumulat in timp, din situatii nevindecate, majoritatea minore. In vechiul Hawai’i, orice situatie era luata in serios deoarece deschiderea fata de ceilalti era pretuita de toti.

In culturile moderne din Vest, exista conceptele de scuze si iertare. Astfel, intr-o situatie daunatoare, abuzatorul isi cere scuze si persoana ranita „trebuie” sa-l ierte, altfel se considera ca nu are „inima buna”.

In aceasta perspectiva, asteptarile si presiunea sunt puse asupra persoanei ranite sa nu poarte ranchiuna si nu asupra abuzatorului sa faca efort pentru vindecarea durerii provocate. Abuzatorul chiar poate continua in comportamentul sau, atat timp cat isi cere scuze si faptele sale sunt social acceptabile.

Insa fara actiuni concrete care sa aline durerea provocata, cum pot scuzele sa produca vindecare?

Ho’oponopono in practica

Din experienta mea, cand am provocat neplacere, consider cel mai pono sa intreb „Ce pot face sa indrept situatia?” si sa-mi arat disponibilitatea de a indrepta daunele produse.

De cele mai multe ori, oamenii nici nu stiu ce sa raspunda, dar acceptă o propunere prin care pot face ceva pentru ei si sa le arat ca intentia mea este sincera in pono.

De multe ori, insasi disponibilitatea de a vindeca este suficienta sa aduca un zambet pe chip si sa inceapa vindecarea. Punerea in fapte a intentiei de vindecare este simpla si inerent puternica in a dezamorsa conflicte si deschide inimi.

Articol scris de Rares Oko Dinu (Rares merge pe calea propriei vindecari de peste 10 ani. Adesea, ii tine pe ceilalti de mana si merge alaturi de ei in drumul lor de vindecare.)

 

1 COMENTARIU

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here