[fusion_builder_container hundred_percent=”yes” overflow=”visible”][fusion_builder_row][fusion_builder_column type=”1_1″ background_position=”left top” background_color=”” border_size=”” border_color=”” border_style=”solid” spacing=”yes” background_image=”” background_repeat=”no-repeat” padding=”” margin_top=”0px” margin_bottom=”0px” class=”” id=”” animation_type=”” animation_speed=”0.3″ animation_direction=”left” hide_on_mobile=”no” center_content=”no” min_height=”none”]

cel-mai-bun-lucru
cel-mai-bun-lucru

“Sa nu se indeplineasca ce-ti doresti este cateodata cel mai bun lucru care ti se poate intampla”, spunea Annemarie Postma.

Si nu pot decat sa-i dau dreptate.

Dar acceptarea acestui adevar cere sacrificii pe care nu le invatam nici la cel mai bun curs de dezvoltare personala sau spiritualitate.

Cere curajul de a-i da voie vietii sa se desfasoare…Detinem oare acest curaj? Si mai cere o capacitate de a gasi linistea atunci cand zgomotele sufletelor noastre ne zdruncina fiinta intru-totul…Detinem oare aceasta capacitate?

Uneori se intampla ca cel mai mare vis pe care-l avem sa nu se indeplineasca in totalitate, ci din contra, sa fie atat de distorsionat si patat incat sa nu-l mai recunoastem. Il indepartam strigand “Pleaca! Tu nu esti visul meu!”, dar de fapt nu facem decat sa negam “noua forma” care ne-a fost oferita…

Poate ca cel mai mult ne-am dorit sa plecam intr-o calatorie prin lume si, cu bagajele gata facute, in ziua plecarii am primit o veste proasta si s-a anulat totul. Dar ceea ce nu stiam era faptul ca avionul avea sa se prabuseasca. Sau in momentul acela de dezvoltare personala in care suntem tot mai pregatiti sa ne dezgolim fiinta in fata celui cu care sa ne umplem, aflam ca el se hotaraste sa ne intoarca spatele.

In intunericul fiintei noastre, nu ne gandim nicio secunda ca putem cunoaste pe cineva mai potrivit decat el…dar dupa o vreme, il intalnim. Sau mai este setea de a creste prin jobul care pare sa ni se potriveasca cel mai mult, dar in fata caruia intalnim multe piedici…pentru ca in cazul in care acestea nu ar exista, nu am descoperi adevarata noastra pasiune…

Stiu, viata noastra este uneori atat de incalcita incat uitam ca dincolo de planurile noastre, exista un plan mai maret care desi ne poate provoca suflerinta in anumite momente, ne va purta acolo unde trebuie sa ajungem. Poate ca in astfel de momente ar trebui sa ne lasam purtati precum papadia pe care un copil entuziasmat a raspandit-o in toate colturile avand siguranta ca va ajunge acolo unde trebuie…

Poate ca acesta este cel mai bun lucru care ni se poate intampla…

Voi ce credeti?[/fusion_builder_column][/fusion_builder_row][/fusion_builder_container]

2 COMENTARII

  1. acesta mi se pare unul dintre cele mai profunde subiecte de “tratat”.sa poti sa te supui vointei benefice a lui Dumnezeu.daca intelegi acest lucru, practic inlaturi unul dintre cele mai dezastroase lucruri pt sine, cum ca Dumnezeu nu ne iubeste.dar totul este iubire

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here