elefant.ro

[fusion_builder_container hundred_percent=”yes” overflow=”visible”][fusion_builder_row][fusion_builder_column type=”1_1″ background_position=”left top” background_color=”” border_size=”” border_color=”” border_style=”solid” spacing=”yes” background_image=”” background_repeat=”no-repeat” padding=”” margin_top=”0px” margin_bottom=”0px” class=”” id=”” animation_type=”” animation_speed=”0.3″ animation_direction=”left” hide_on_mobile=”no” center_content=”no” min_height=”none”]

disonanta cognitiva intre echilibru si dezechilibru
disonanta cognitiva intre echilibru si dezechilibru

Teoria numita disonanta cognitiva inventata de Festinger sugereaza ca in interiorul nostru exista un instrument care ne ghideaza atitudinile si credintele pentru a trai in echilibru si pentru a evita dizarmonia (sau disonanta).

Aceasta ne influenteaza in mod direct procesul de dezvoltare personala, aratand directia in care putem cauta solutii pentru propria evolutie.

Ce este disonanta cognitiva?

Disonanta cognitiva este un concept des intalnit in psihologie care ne pune fata in fata cu o situatie conflictuala in care ne sunt atacate credintele, atitudinile si comportamentele.

Acest fapt are ca rezultat o stare de disconfort, care duce la alterarea credintelor, atitudinilor sau comportamentelor cu scopul de a reduce disconfortul si de a reechilibra balanta. Un exemplu este atunci cand oamenii fumeaza (comportament), dar stiu ca fumatul cauzeaza cancer (cognitie).

Atitudinile se pot schimba in functie de factorii interiori ai unei persoane. Teoria disonantei cognitive sustine ca un motiv puternic de a rezista mental unui factor poate da nastere unui comportament irational si inadaptabil.

Potrivit lui Festinger, fiecare are o serie de perceptii despre el insusi si despre cei din jurul sau. Cand acestea se prabusesc, o discrepanta isi face aparitia, rezultand o stare de tensiune numita disonanta cognitiva. Pe masura ce disonanta cognitiva este din ce in ce mai neplacuta, suntem mai motivati sa o reducem sau sa o eliminam.

Acest fenomen a fost studiat prima data pe o secta care considera ca pamantul va fi distrus de o inundatie si pe efectele asupra membrilor sectei cand observau ca acest lucru nu se va intampla. In timp ce membrii care nu se dedicau in totalitate acestei cauze au recunoscut ca rezultatul a fost acela de a se face de ras, cei mai infocati participanti au reinterpretat evenimentele in favoarea lor, considerand ca pamantul nu a fost distrus datorita credintei lor puternice.

Astfel, cand o persoana este fortata sa faca ceva ce nu vrea sa faca, disonanta cognitiva se creeaza intre perceptiile (nu vreau sa fac asta!) si comportamentul persoanei (am facut asta!). Fortarea propriilor limite apare in momentul in care persoana actioneaza in ciuda faptului ca acea actiune nu se conformeaza perceptiilor sale.

Comportamentul nu mai poate fi schimbat deoarece deja apartine trecutului, asa ca disonanta cognitiva va fi redusa prin reevaluarea atitudinii asupra a ceea ce s-a intamplat deja.

De asemenea, procesul disonantei cognitive are in vedere intreruperea proceselor cognitive naturale. Permitem formarea raspunsului nostru si il avem in vedere cat se poate de clar. Apoi avem in vedere ce alta informatie este disponibila, dar inca nu a fost folosita.

Important este sa ne intrebam ce impact pot avea aceste lucruri asupra solutiilor pe care le cautam. Totodata, ne putem intreba ce anume ar determina ca solutiile gasite de noi sa esueze.

Astfel, disonanta cognitiva devine un mecanism destul de puternic in luarea decizilor sau gasirea noilor solutii, pornind de la ideea ca lumea este intr-o continua schimbare.

Teoria disonantei cognitive poate fi folosita atat in marketing, cat si in viata de zi cu zi. Putem folosi aceasta teorie pentru a ne influenta clientii. Daca dorim ca acestia sa foloseasca sacose de plastic atunci cand se duc la magazin, le putem da gratis in prima instanta, dupa care le vindem. Pe masura ce oamenii vor veni in magazin, vor vedea ca alti clienti au pungi de plastic si nevoia de apartenenta ii va determina sa isi achizitioneze si ei produsele.

Evaluari critice legate de disonanta cognitiva

Pe de alta parte, numeroase studii la adresa teoriei disonantei cognitive ii aduc o serie de critici. Aceasta teorie care contine o serie de aplicatii arata ca ne dorim un echilibru intre atitudinile si comportamentele noastre si ca uneori nu folosim metodele cele mai rationale pentru a-l obtine.

Totodata, o serie de critici apar din zona sferei stiintifice. Astfel, oamenii de stiinta considera ca nu putem observa procesul de disonanta cognitiva in mod concret si tocmai de aceea nu il putem masura in mod obiectiv. Totusi, termenul de disonanta cognitiva are valente subiective.

De asemenea, se considera ca termenul ,,disonanta” prezinta o oarecare ambiguitate: este o perceptie, un sentiment sau o perceptie a unui sentiment? Afirmatia lui Aronson ca disonanta cognitiva este dezechilibrul dintre conceptele si perceptiile unei persoane poate demonstra ca disonanta nu este nimic mai mult decat o stare de vinovatie.

Indiferent daca sustinem aceasta teorie sau suntem impotriva ei, existenta disonantei cognitive si efectele sale asupra noastra nu pot fi contestate.

[/fusion_builder_column][/fusion_builder_row][/fusion_builder_container]

1 COMENTARIU

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here