Cum sa-ti imbunatatesti memoria. Trucuri de psihologie cognitiva

Fie ca esti student si te pregatesti pentru examen sau ai o multime de prezentari si analize de pregatit la serviciu, fie ca inveti o limba straina sau incerci sa memorezi o poezie, poti observa adesea ca memoria iti joaca feste.

Inaintarea in varsta, perioadele de stres si oboseala, ritmul de viata alert sau programul incarcat ne pot determina sa uitam lucruri simple, cum ar fi unde am lasat o pereche de chei sau ora programarii la dentist.

Pentru performante optime, creierul are nevoie de antrenament, la fel ca muschii.

Prin urmare, este recomandabil sa ne obisnuim creierul sa functioneze dupa niste trucuri de psihologie cognitiva care ne vor ajuta sa ne imbunatatim memoria.

Cele mai importante metode pe care le puteti folosi ca ajutoare de psihologie practica de zi cu zi sunt: concentrarea atentiei, structurarea informatiei, instrumentele mnemonice, repetarea, relationarea informatiilor, vizualizarea conceptelor si memorarea prin comunicare cu altii.
Iata si un filmulet care ne vorbeste despre memorie:

Concentrarea atentiei se refera la pregatirea procesului in care dorim sa memoram informatie noua.

Elementele si cunostintele noi se vor fixa mai usor daca ne concentram atentia asupra a ceea ce facem. Daca de exemplu, vrem sa invatam un lucru nou, timpul pe care il dedicam procesului de invatare nu trebuie perturbat de alte activitati sau elemente externe (telefoane, raspunsul la mailuri, inceperea altor activitati, etc.)

Structurarea informatiei este o metoda de psihologie practica ce ajuta enorm la cimentarea informatiilor in memoria noastra.

Organizarea ideilor, a informatiilor, conceptelor pe grupe si clase, constituirea de liste, tabele, notite – toate aceste practici ajuta la fixarea datelor si la retinerea lor ulterioara.

Instrumentele mnemonice se refera la mecanismele de psihologie cognitiva prin care folosim date disparate sau concepte cu o anumita semnificatie pentru noi ori aranjam informatiile intr-o forma care ne ajuta sa le retinem.

De exemplu, asocierea de culori cu paragrafe de text pe care dorim sa-l memoram, invatarea de liste de concepte dupa initialele cuvintelor care le descriu, asocierea conceptelor cu imagini amuzante, organizarea informatiei sub forma de cantece, poezii cu rima, etc. – toate acestea sunt instrumente mnemonice folositoare inca din copilarie si eficiente in orice proces de invatare si memorare, la orice varsta.

Repetarea e mama invatarii, spune un vechi proverb. Fie ca incercam sa invatam un concept, un text, cuvinte intr-o limba straina sau cateva miscari de dans, prin repetare fixam mai bine informatiile si cream legaturile necesare pentru ca datele pe care dorim sa le retinem sa ramana in memoria noastra.

Relationarea informatiilor inseamna ca atunci cand doresti sa memorezi ceva nou, te poti folosi de acele detalii, concepte, idei deja familiare, pe care sa le raportezi la informatiile noi, construind un fel de puzzle din detalii familiare si detalii noi, scopul fiind acela de a integra elementele noi in memorie.

Vizualizarea conceptelor e foarte simplu de facut, prin aplicarea unui mecanism asemanator celor mnemonice, respectiv prin asocierea unei imagini distincte fiecarui set de informatie pe care dorim sa o memoram.

Daca imaginile folosite drept referinta au o logica sau o secventialitate semnificativa pentru noi, datele asociate acestor imagini vor fi mai usor de memorat.

Nu in ultimul rand, memorarea prin comunicare cu altii inseamna acea practica veche de pe vremea cand invatam lectiile impreuna cu colegii.

Ascultarea reciproca, verbalizarea informatiei pe care incercam sa o retinem prin comunicarea acesteia interlocutorului, este un foarte bun truc de psihologie cognitiva pentru a ne ajuta sa retinem mai repede si a ne intari abilitatile de memorie.