[fusion_builder_container hundred_percent=”yes” overflow=”visible”][fusion_builder_row][fusion_builder_column type=”1_1″ background_position=”left top” background_color=”” border_size=”” border_color=”” border_style=”solid” spacing=”yes” background_image=”” background_repeat=”no-repeat” padding=”” margin_top=”0px” margin_bottom=”0px” class=”” id=”” animation_type=”” animation_speed=”0.3″ animation_direction=”left” hide_on_mobile=”no” center_content=”no” min_height=”none”]

intr-o zi de vara
intr-o zi de vara


Stiu. Vad si simt. De la firul de iarba pana la inaltul cerului. M-am lepadat de haina perfectiunii si mi-am dat voie sa respir.
Sunt libera.Tobele bat din ce in ce mai tare, totul parca se transforma din cenusa in foc. Pasarea Phoenix se afla in fiecare dintre noi. Am inceput sa-mi vad aripile cum cresc si se intind catre inaltul cerului.

Pe campul de maci asezat in fata mea, soarele imi face cu ochiul ca de fiecare data cand stie ca ma apuc sa scriu.

Acum cateva zile o buna prietena m-a intrebat daca nu obosesc? Daca experientele dureroase date de viata nu m-au doborat?
Luata fiind prin surprindere am zis un Da sec. Insa acum ii pot raspunde din inima.

Problemele din viata noastra nu sunt altceva decat probe de supravietuire, de crestere si de acceptare a propriei fiinte. Da, nu suntem perfecti si nici roci de munte neclintite, a recunoaste ca esti obosit cateodata iti poate salva viata. Nu mai cred de mult in omul 100% perfect, care isi traieste viata in functie de agenda.

De asta am ales sa-mi “filtrez” foarte bine oamenii din jurul meu, tot ce vine spre mine, tocmai pentru ca-mi sunt datoare din cand in cand sa spun si NU. Cand esti lovit din plin, nu-ti mai dai seama cat de mult contezi tu pentru tine si apoi pentru ceilalti. Nu mi-a fost niciodata frica de singuratate, pentru o buna perioada din viata mi-a fost cea mai buna prietena. M-a parasit cand eu i-am zis ca am invatat lectia ei. Si oricat de subtire ar fi firul pe care mergem in fiecare zi, echilibrul ce ne tine dreapti ne va duce la capat. Chiar daca la un moment dat foarfeca destinului va vrea sa taie drumul initial.

Cu incredere si determinare pasii nostri vor fi mai hotarati decat dintii de fier ai clestelui. Echilibrul despre care vorbesc, mai devreme sau mai tarziu il gasim cu totii.Nu neaparat cand vrem ci fix cand avem nevoie de el. Cred, asta am facut mereu, fara retinere cred in mine, in oamenii minunati de langa mine, cred cu toata fiinta mea in iubire, imi permit sa ma simt ca un copil fara sa ma rusinez de asta. Si poate cel mai important dintre toate il reprezinta faptul ca am iertat, ca m-am detasat cu seninatate de ce nu-mi facea bine.

Linistea deplina nu se poate castiga decat dupa ce ai simtit adevaratul zbucium al fiintei. Doar atunci cand stii ca durerea care era sa-ti sfarame trupul a fost parte a destinului. Abia atunci reusesti sa te vezi 100%, atunci cand greselile ti s-au aliniat in fata si te-au lasat sa le privesti.

Pe podeau rece si macinata de lacrimi fiecare se aseaza la un moment dat si isi ofera dreptul de a ingheta timpul pret de cateva picaturi.

Da, cateodata obosesc, insa niciodata nu m-am dat batuta, am continuat sa vreau. Si stiu ca asa face fiecare. Am ales si rau si bine, dar am ales si de fiecare data mi-am invatat lectia.

Cand ajungem sa vedem dincolo de nori, raza de lumina ce apare ne deschide drumul ce ne apartine de drept. Cred si accept si stiu ca nu sunt singura, ca in fiecare clipa sunt in gandul cuiva.La fel si voi, mereu va veti ridica pe varfuri si o sa priviti in sinele vostru.

Articol scris de Ana-Maria, utilizator Aimee.ro[/fusion_builder_column][/fusion_builder_row][/fusion_builder_container]

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here