Ti-ai dori ca locuinta ta sa nu se mai transforme intr-un adevarat camp de lupta de fiecare data cand prietenii copilului tau ii fac acestuia o vizita?

Ti-ar placea ca cel mic sa iti acorde mai multa atentie decat lui Popeye Marinarul atunci cand il ajuti sa-si faca temele?

Afla ca exista o cale de a pune capat acestui razboi nescris – comunicarea asertiva.

Procesul de dezvoltare personala si emotionala prin care copilul tau trece te vizeaza in mod direct si pe tine. Inainte de a capitula in fata unei babysitter, afla ca exista o serie de tehnici de comunicare prin care ii poti oferi copilului tau educatia dorita.

Deoarece asertivitatea implica respectul reciproc, devine mai mult decat un stil de a comunica. Inainte de toate, asertivitatea are la baza respectul propriei fiinte, capacitatea de a-ti exprima sentimentele si gandurile, dar interesul este indreptat si catre cealalta persoana, aratand ca esti interesat de cerintele sale.

  • Asertivitate prin educatie

Educarea personalitatii unui copil presupune urmatoareale aspecte:

  • Parintii isi exprima drepturile si le respecta in acelasi timp pe cele ale copiilor.
  • Parintii trebuie sa se asigure ca mesajul lor a ajuns la copii.
  • Parintii pot lua decizii in ceea ce priveste actiunile celor mici.

Dar cum poate deveni realizabil acest lucru fara a incalca libertatea de a se exprima si de a se manifesta a copilului?

  • Adoptarea unui limbaj asertiv. Studiile arata ca atunci cand parintii vor sa schimbe un obicei al celui mic, este important sa I se adreseze prin fraze directe. Aceasta atitutine este folositoare deoarece transmite mesaje clare, evitand exprimarea ambigua de tipul: ,,fii cuminte” sau ,,poarta-te asa cum un copil de varsta ta ar face-o”. O fraza asertiva este considerata urmatoarea: ,,Maria, cina este gata. Termina ceea ce ai de facut in 10 minute si te astept la masa”.
  • Comunicarea fara cuvinte. Pentru a transmite un mesaj clar pe care copilul sa il perceapa nu avem nevoie numai de cuvinte, ci un as in maneca il poate constitui limbajul nonverbal. Avand in vedere ca atentia unui copil este sporita in comparatie cu cea a unui adult, este necesar sa fim constienti de calitatea mesajului pe care dorim sa il transmitem. Daca incercam sa ne manifestam autoritatea stand cocosati sau frecandu-ne mainile, copilul va simti nesiguranta noastra emotionala si chiar poate profita de pe urma acestuia in propriul avantaj.
  • Incearca sa vorbesti intotdeauna cu o voce hotarata, dar calma. Ridicarea tonului vocii nu este deloc recomandata.De asemenea, priveste-ti in ochi copilul atunci cand iti exprimi punctul de vedere. Contactul vizual este esential atunci doresti sa obtii o mai buna comunicare, chiar si in relatia parinte-copil. Incearca sa eviti gesturile care l-ar putea intimida. Nu uita ca incerci sa stabilesti o conexiune in urma careia amandoi sa fiti avantajati, asa ca tipetele sau gesturile necontrolate nu isi au rostul in acest context. De exemplu, mana puternica a tatalui peste umarul copilului poate fi vazuta drept un act de violenta in ochii celui mic.
  • Fara discutii manipulative. Un ton superior care poarta un mesaj de tipul: ,,eu sunt parintele, deci stiu mai bine” il poate determina pe copil sa se inchida in propria persoana, iar rezultatul este altul decat cel dorit initial. Invita-l la o discutie care sa-I permita sa-si exprime argumentele, nu sa fie sfidat de tine.
  • Repetitia – mama succesului. Repeta ceea ce iti doresti de la el astfel incat sa inteleaga care sunt intentiile tale. De asemenea, asculta mesajul pe care el ti-l transmite si fii atent daca acesta are o valoare repetitiva. Daca acest lucru se adevereste, fa o autoanaliza pentru a vedea unde mai ai de lucrat.
  • Tehnica “time-out”. Daca vezi ca o situatie deloc benefica persista, atunci incearca sa-l indepartezi de ,,locul actiunii” si abia apoi explica-I intr-un mod calm de ce atitudinea lui nu este tocmai adecvata. De exemplu, daca anturajul lui nu este tocmai pe placul tau, nu interveni ca o avalansa in intalnirile lor, ci incearca sa ii expui punctul tau de vedere atunci cand amandoi sunteti suficient de linistiti incat sa purtati o discutie.
  • Dupa fapta si rasplata. Cu siguranta partea preferata a copilului tau, rasplata iti va motiva in continuare copilul sa devina mai constient de faptele sale. Insa ai grija ca recompensa sa nu devina obisnuinta in situatii in care aceasta nu ar trebui sa-si faca aparitia.

Relatia parinti-copii poate fi deseori privita ca o enciclopedie infinita de trairi. Printr-o comunicare asertiva, puteti parcurge intr-un mod armonios capitolele care va sunt destinate sa le traiti impreuna.

Resurse:

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here