Pentru a putea intelege cum asimilam informatia si cum ne afecteaza acest lucru comportamentul, programarea neuro-lingvisitca (NLP) ne ofera un instrument numit “model de comunicare.”
Acest model se bazeaza pe cele 5 simturi care se pare ca preiau 2 milioane biti de informatie intr-un singur moment. Mintea noastra constienta este capabila sa preia insa doar 7 biti de informatie.
Pentru a compensa aceasta diferenta, mintea filtreaza evenimentele pe care simturile noastre le percep stergand, distorsionand sau generalizand informatia cu ajutorul unor filtre personale : limbaj, amintiri, atitudine, valori, credinte, decizii. Aceasta este baza oricaror altor strategii de NLP.
Ce se intampla cu toata aceasta informatie pe care o primim prin stimuli exteriori? Este filtrata de constientul nostru prin procesele de stergere, distorsionare si generalizare. Ce informatii stergi, denaturezi sau generalizezi depinde de credintele tale, limbaj, decizii, valori, memorie, metaprograme. Daca nu aplica aceste trei procedee: stergere, distorsionare, generalizare, atunci am fi permanent suprasolicitati de senzorii din jur si chiar nu am putea face la atat de multi stimuli care ne-ar lua cu asalt cele 5 simturi. Iata in ce constau concret cele 3 procese:
Stergere: Atunci cand omitem date sau dam atentie in mod selectiv unor anumite aspecte in detrimentul altora. De exemplu, atunci cand vorbesti cu cineva si esti foarte prins in conversatie, nu mai esti deloc constient de ceea ce se intampla in jur – iti stergi din minte complet celelate evenimente din jurul tau.
Distorsionare: Atunci cand ne reprezentam fals realitatea, o facem din cauza diverselor filtre prin care o trecem. De exemplu, participantii la un seminar de hipnoza asculta parerea unei femei care spune: “ Barbatii care fac terapie prin hipnoza nu ar trebui sa lucreze cu paciente de sex feminin. “ Unul din participanti intelege mesajul astfel: “Barbatii nu ar trebui sa foloseasca hipnoza.” Chiar daca nu asta a fost realitatea, mintea participantului a inteles acest lucru din mesajul transmis.
Generalizare: Comentariul femeii din exemplul anterior este un bun exemplu de generalizare – ea a tras o concluzie generala, desi probabil se referea la un caz particular de neprofesionalism din partea unui terapeut care a agresat o pacienta. Fii atent la filtrele pe care le pui intre tine si realitate, pentru ca lumea din jur nu e aproape niciodata asa cum crezi tu ca este. Iata cateva din filtrele NLP:
Credintele
Sa presupunem ca tu esti convins de faptul ca nu poti face nimic bine. Cum reactionezi cand iti spune cineva : “Ai facut o treaba minunata cu raportul ala !” ? Probabil vei minimaliza aceasta lauda si iti vei spune in sinea ta ca persoana respectiva nu a vazut toate detaliile, si ca-si va schimba opinia cand va studia raportul in amanunt.
Deci, atunci cand oamenii iti spun ca ai facut treaba buna – ii auzi?? Nu prea ! Dar daca cineva iti spune ca ai niste greseli in raport, la pagina 21? Il crezi? Sigur ca da! Pentru ca acest lucru confirma parerea ta despre tine insuti. Pentru ca ai pus propriul tau filtru la mijloc, ai distorsionat feedback-ul pozitiv si te-ai concentrat pe cel negativ. Asadar, ce crezi despre tine, despre ceilalti, despre lume? Care iti sunt limitele si ce crezi ca poti face?
Cuvintele
Cuvintele reprezinta forma in care codifici reprezentarea ta despre o anume realitate. Daca vrei sa te distrezi, aduna un grup de oameni si si pune-i sa scrie cinci cuvinte care au legatura care definesc termenul “relatie”. Nimeni nu va veni cu aceleasi cuvinte ca tine si e posibil chiar sa nu aveti prea multe cuvinte in comun.
Cuvantul “relatie” este o codificare a ceea ce inseamna o relatie pentru tine, si probabil sotul sau sotia ta are o cu totul alta acceptiune despre acest cuvant. Cu toate astea, ne avantam adesea in discutii contradictorii cu ceilalti despre “relatii”, fara macar sa discutam cu adevarat ce inseamna “relatie”pentru fiecare.
Deciziile
Generalizarile sunt acele lucruri care iti permit sa nu mai inveti acelasi lucru in fiecare zi. Daca vrei sa deschizi usa, ai invatat asta acum mult timp si nu mai e nevoie sa treci prin tot procesul de invatare inca o data. Sunt foarte folositoare, dar ne si pot aduce probleme.
Cercetatorii au facut un experiment in acest sens: au pus balamaua pe aceeasi parte cu manerul usii. Ce credeti ca au facut adultii care au incercat sa iasa in camera? Au apucat manerul si au incercat sa traga si sa impinga. Insa usa, desigur, nu s-a deschis. Ca urmare, au decretat faptul ca usa e blocata. Copii insa, care nu aveau inca fixate in creier generalizarile legate de cum trebuie sa arate o usa, ca nu ar trebui sa aiba maneru pe aceeasi parte cu balamaua, au iesit cu usurinta din camera. Adultii au luat decizia ca sunt blocati acolo, desi nu erau. Cate din ideile tale “fixe” despre sot, sef, colegi. prieteni, te mentin “blocat” in anumite domenii ale vietii tale?
Asadar, unul din beneficiile NLP este sa descoperim aceste filtre si modul in care ne afecteaza ele in procesul de dezvoltare personala; cum reactionam in diverse situatii si cum ne cream situatiile din jur, in functie de aceste filtre personale care deformeaza realitatea.
In momentul in care devenim constienti de aceste filtre, putem alege constients a le modificam sau sa le inlaturam cu ajutorul tehnicilor NLP.
Surse: http://www.renewal.ca si http://www.designedthinking.com
