generalizare
NLP (Programare Neuro-Lingvistica)

Generalizare, eliminare si distorsiune in NLP

generalizare

generalizareInca de la nasterea noastra, creierul are drept activitate principala incercarea de a gasi intelesuri in lumea in care traieste. Ajutandu-ne de termeni ce provin din programarea neuro-lingvistica, vom prezenta in articolul de fata diferenta dintre trei elemente importante in activitatea creierului nostru, cele de eliminare, distorsiune si generalizare a realitatilor cu care interactionam.

Astfel, in incercarea de a gasi un sens, scoarta cerebrala construieste sinapse care interconecteaza neuronii, celulele de baza care formeaza creierul. Stiinta a dezvoltat o serie de tehnici sofisticate pentru a analiza activitatea creierului. Una dintre acestea consta in vizualizarea metabolismului glucozei, care ajuta la  observarea functiilor cerebrale in creierul uman.

Dincolo de studiile fascinante cu privire la analiza psihologica a creierului uman, putem observa granitele pe care Bandler si Grinder le-au trasat in ceea ce priveste tiparele comportamentale in programarea neuro-lingvistica. NLP-ul nu ne obliga sa adoptam o dogma, ci ne invita sa experimentam incadrarea noastra si a celor din jurul nostru in diferite tipare.

In NLP, gasirea unor intelesuri ale realitatii in care traim interfereaza cu ,,a construi o harta”. Strategiile pe care le folosim pentru a indeplini acest lucru sunt nenumarate, insa cele mai importante sunt: generalizarea, eliminarea si distorsiunea.

Generalizarea

Este procesul care ne permite sa incadram lumea in termeni in care lucrurile se aseamana sau difera de alte lucruri. Atunci cand generalizam, incadram in tipare, impartim in categorii, grupam, clasificam. Generalizarea este utila atunci cand invatam sau cand impartim informatii deoarece ne ajuta sa fim eficienti. Atunci cand descoperim un nou talent si incadram acel talent intr-un nou context, ne folosim de procesul generalizarii.

De asemena, exista si dezavantaje ale generalizarii. Atunci cand consideram ca totul se afla intr-o lumina pozitiva, putem accepta in mod involuntar activitati, oameni, evenimente care nu ne sunt benefice. Pe de alta parte, atunci cand consideram ca totul se afla intr-un con de umbra, putem pierde o serie de oportunitati. In ambele cazuri, ne lipseste capacitatea de a face diferentieri.

Generalizarile sunt adevarate mecanisme care genereaza o serie de credinte. Tocmai de aceea pot fi atat folositoare, cat periculoase. De asemenea, prin generalizari se nasc fobiile. Daca o persoana este muscata de un caine, isi poate crea cu usurinta credinta ca ,,toti cainii sunt periculosi”.

Cu siguranta avem de castigat in momentul in care ramanem flexibili cu privire la generalizarile pe care le facem. Pe masura ce castigam mai multa experienta, perceptiile noastre se schimba, asa ca uneori este necesar sa depasim prima impresie pentru a avea de castigat.

In comunicare, generalizarile se regasesc sub forma:

  • Propozitiilor universale
  • Verbelor auxiliare

Eliminarea

Este procesul prin care lasam deoparte o serie de biti de informatie. Omitem si uitam o serie de informatii, in special cand acestea nu se fac remarcati sau in momentul in care acestia intra in conflict cu propriile referinte. Astfel, procesul de eliminare se naste ca urmare a propriilor mecanisme de aparare care ne indeamna sa traim in continuare in zona de confort pe care ne-am creat-o.

Eliminarea este inversul sortarii. Sortam de fiecare data cand cautam pe Google un termen, atunci cand alegem sa renuntam la diferite lucruri sau obiceiuri deoarece memoria noastra este limitata.

Starea noastra emotionala influenteaza in mod direct procesul sortarii. De exemplu, atunci cand ne este foame sau sete, cautam prin ,,harta” noastra o solutie prin intermediul careia sa ne satisfacem aceste nevoi.

Asadar,eliminarea este felul in care sistemul nostru nervos ,,economiseste” energie. Atunci cand trebuie sa se concentreze in totalitate in indpelinirea unei sarcini, el ,,sterge” perceptiile exterioare care il impiedica sa duca acest lucru la bun sfarsit. Chiar si in momentele care nu necesita concentrare, noi ,,stergem” aproximativ 80% din informatia pe care o detinem.

In comunicare, putem recunoaste eliminarea prin folosirea:

  • Comparatiilor
  • Verbelor nespecifice
  • Indici referentiali nespecificati

Distorsiunea

Reprezinta transformarea sau reinterpretarea informatiilor conform ,,hartii” noastre mentale si comportamentale.  Ati vazut vreodata pe podea ,in timp ce era intuneric, o pata care se misca si ati simtit o stare de panica deoarece credeati ca este un paianjen, dar s-a dovedit a fi o foaie de ceapa? Sau ati crezut ca seful vostru e suparat pe voi pentru ca nu v-a salutat de dimineata, dar ati aflat ca sotia sa tocmai ii ceruse divortul? Aflandu-va in cele doua ipostaze, nu v-ati confruntat cu emotii diferite in fata situatiei imaginare si cea reale?

Distorsiunea se regaseste in comunicare prin intermediul:

  • Presupozitiilor
  • Relatiei cauza-efect
  • Verbului ,,a fi”
  • Sinonimelor

Autoanalizandu-ne felul in care reactionam, putem observa cu usurinta in care dintre cele trei categorii ne incadram, urmand sa restabilim urmatoarele atitudini in favoarea noastra.

Mihaela Marinas

Mihaela Marinas scrie articole si lucreaza cu oamenii, atat individual cat si in grupuri, din dorinta de a-i insoti pe cei din jur in calatoria catre ceea ce sunt cu adevarat.

S-ar putea să-ți placă și...

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.