Vreau sa-mi traiesc toata viata pana diseara

Vreau sa-mi traiesc toata viata pana diseara…O idee minunata pe care am auzit-o de la o clienta si un suflet drag mie.

Da, vreau sa-mi treaca prin fata ochilor si prin vene tot ce iubesc si tot ce pretuiesc pe Pamant, astazi.

Sa simt si sa explodez de bucuria intensitatii vietii. Sa simt ca nu mai exista maine. Un maine pentru care sa aman sa simt ca sunt vie.

Vreau sa fiu vie, in toate modurile posibile, aici si acum. Sa-mi explodeze de bucurie carnea pe mine, sa-mi las corpul sa se simta viu, sa innebunesc de frumusetea momentului prezent.

Sa uit cum este sa las bucati de viata netraite azi, mintindu-ma ca o sa le traiesc maine. Si ca maine o sa-mi dau voie sa fiu fericita. Sa exist in toata plenitudinea mea.

Vreau sa-mi traiesc toata viata pana diseara…

Si vreau sa fiu traita de toata viata din mine in aceeasi nebunie a prezentului continuu, aici si acum.

Pentru ca atunci cand noaptea mi se va asterne pe ochi, sa ma simt ostenita si implinita ca am trait frumos. Ca am dat tot ce as fi putut da. Ca am trait complet. Ca asta a fost tot si ce bine ca a fost asa.

Sa nu mai conteze daca exista maine. Pentru ca ma voi simti atat de bine eu cu mine insami, incat timpul nu va mai avea importanta pe care i-o dam pentru ca nu stim sa trecem prin el.

Vreau sa nu mai las rezerve de trait pentru altadata. Vreau sa nu-mi mai creez false garantii.

Vreau sa simt in fiecare celula ca nu am decat ziua de azi. Ca am doar ziua de azi in care sa pot sa fiu cine sunt cu adevarat.

Ca astazi este tot ce exista. Aici, acum, secunda asta. Deja a trecut…