Cateva reguli

Pentru regulamentul concursurilor apasati aici
Politica cookie-urilor este disponibila aici
Despre cursurile online de dezvoltare personala, cum se cumpara si ce se intampla mai departe, ai detalii aici

Letting go – paradoxul renuntarii

Home/Articole/Ganduri (ne)insemnate/Letting go – paradoxul renuntarii

Letting go – paradoxul renuntarii

In mod paradoxal, ca sa te poti desprinde de ceea ce esti si sa faci saltul catre o varianta imbunatatita a sinelui, trebuie sa te ancorezi perfect in realitate. Sa o accepti total ca apartinandu-ti.

Cu alte cuvinte, nu poti utiliza trambulina fara sa crezi in ea, fara sa o accepti. Un salt din gol nu se poate executa. Daca pleci din nimic, nu ajungi decat inapoi in acelasi nimic.

A renunta inseamna de fapt a accepta. Coincidentia oppositorum…

A fi in prezent, a trai in perfecta cunostiinta de sine si de lumea inconjuratoare, este cel mai important lucru pe care il poti face pentru tine. Fara a cara incapatanat dupa tine povara a ceea ce a fost, fara a tremura inutil de teama a ce va sa vina. Eckhart Tolle este extrem de clar in acest sens: Nu mai opuneti rezistenta prezentului. Astfel veti gasi pacea.”

 Faptul ca esti aici, acum, nu este negociabil. Niciuna dintre ideile cum ca nu ai merita sa fii aici acum, sau ca prezentul este usor gresit in ceea ce te priveste, sau chiar nespecific tie – nimic din acestea nu este adevarat.

Nu poti opune rezistenta intregului sir de evenimente si alegeri care te-au adus aici, nu iti poti uri sau nega originile sau circumstantele, nu poti invoca norocul sau opusul acestuia, pentru ca locul in care te gasesti – atat fizic cat si mintal, atat calitativ cat si cantitativ, nu este o coincidenta, ci face parte din tine.

Tu si circumstantele care te-au adus aici sunteti unul si acelasi lucru, iar ideea ca te poti extrage din propria realitate sau din propriul prezent este atat fundamental gresita cat si extrem de nociva.

Timp de multe secole, gandirea vestica a ridicat bariere intre sine si mediul inconjurator, intre sine si univers daca vreti. Omul modern se revendica de la faptul ca intre el si celalalt exista bariere, precum si intre sine si natura, intre trecut si viitor la fel…Omul modern este chinuit de o prea indelunga zabovire in propria sa minte, si de o prea mare instrainare de propriul sau suflet.

Cu cata usurinta uitam, zi de zi, ca lucrurile cele mai importante in viata sunt cele impalpabile, nemasurabile, aproape inefabile.

Cu cata usurinta credem in visul colectiv care pune in ecuatie fericirea sau starea de bine cu cumulul de obiecte, de situatii de viata etichetate ca succes, status social, putere.

Definirea succesului insusi – si de cele mai multe ori a insesi starii de bine – printr-o situatie masurata in parametrii contului din banca ne-a adus acolo unde suntem azi ca civilizatie – nevroza colectiva a lui “a avea”.

Inlocuirea lui “a fi” cu “a avea” a produs consecinte tragice, desi, in mod ironic, obiectivul – cel putin la nivel declarativ – este acela de a fi cumva – fericit, linistit, senin, prezent.

Ne amintim cu toti faptul ca piramida nevoilor umane incepe cu necesitatile de supravietuire: adapost, hrana, siguranta. Acumularea cantitativa – si in mod compulsiv – a acestora nu va asigura nicidecum saltul calitativ catre implinirea nevoilor de crestere spirituala.

Pasul urmator se face cu inima, cu sufletul, asa ca am face bine sa ne intoarcem catre acestea. Nu de alta, dar, desi lipsa lor nu va reduce cantitatea de posesiuni, ne va condamna insa la ramanerea la acestea. La stagnare. La moartea spirituala.

Inapoi la notiunea de renuntare, si la paradoxul acesteia, adica acceptarea a ceea ce exista (“a fi”), este momentul in care merita reflectat asupra frumoasei definitii a fiintarii date de Sfantul Augustin: “Ceea ce exista sunt eu, acum, sub ochiul lui Dumnezeu”. Restul e un construct, un vis. La care putem renunta, nu-i asa?

Articol scris de Aurelia Dinu

By | 2017-04-05T13:20:11+00:00 aprilie 5th, 2017|Ganduri (ne)insemnate|0 Comments

About the Author:

Mihaela Marinas scrie articole si tine cursuri de dezvoltare personala, din dorinta de a-i insoti pe cei din jur in calatoria catre ceea ce sunt cu adevarat. Este fondator Aimee-Damaideparte.ro.

Leave A Comment