Am fost invatati ca aceasta perioada este speciala. Si daca nu este asa, ar trebui sa facem neaparat ceva ca sa devina astfel.

Cand vine Craciunul trebuie sa iertam pe toata lumea, sa simtim tot ceea ce nu ne permitem sa simtim de obicei, in cursul anului, cand suntem prea ocupati cu vietile noastre artificial create. Acum trebuie sa fim intr-un anumit fel, sa ne reconectam cu familiile noastre neglijate, sa ne apropiem de sufletul nostru pe care am uitat sa-l ascultam, sa facem tot ce nu facem de obicei si sa traim toata viata netraita din interiorul nostru.

Acum, cand vine Craciunul.

Si toata aceasta presiune pe care o punem pe noi ne creeaza un gol interior mai profund decat oricand.

Alergand dupa ceva ce nu putem prinde pentru ca nu suntem antrenati sa traim prezent, constient, deplin si asumat in fiecare clipa a vietii noastre…

confruntati cu consumerismul urias din jur… acum cand trebuie sa golim toate rafturile magazinelor ca sa fim in randul lumii…cand trebuie sa ne amagim ca viata si familia noastra e perfecta, exact ca in reclamele si in filmele de Craciun…

acum cand e greu sa ne confruntam cu propria singuratate pentru ca societatea ne spune ca trebuie neaparat sa fim cu cineva…

acum, in aceasta perioada, in care am face orice doar pentru a ne umple golul interior… si, astfel, mancam mai mult, incercam mai mult, ne straduim mai mult. Iata reteta ideala pentru depresie in aceasta perioada.

Cum am reusit sa transformam pana si Craciunul intr-un alt motiv de stres si presiune care se manifesta in viata noastra?

A cui voce e aceea din capul nostru, care ne spune: “Astazi e Craciunul, deci trebuie sa facem asta si asta si nu trebuie sa facem asta si asta”? Pentru ca altfel nu putem simti ca e o zi speciala, altfel decat restul zilelor.

Ca si cum viata poate fi prinsa intr-o cutie de cadouri, pe care pui o eticheta si gata, trebuie sa fii fericit, pentru ca te-ai prins cum merg lucrurile si ai cutia ta plina cu fericire.

Anul acesta voi intampina altfel Craciunul. Nu voi face nimic “special” in aceasta perioada. Nu voi cumpara mai mult, nu voi gati mai mult si mai special, nu voi manca mai mult, nu voi simti mai mult sau mai putin ca de obicei, nu voi fi mai mult sau mai putin decat sunt de obicei.

Voi trai exact asa cum traiesc fiecare zi din viata mea, moment cu moment, cu sentimentele si emotiile care ma vor incerca in acea zi, asa cum vin, trecand prin ele si simtindu-ma vie, conectata cu mine si cu cei din jur, pe care viata ii va aduce in preajma mea in acele zile.

Nu voi mai desface “cutia cu fericire sau tristete speciala de Craciun”, nu voi mai incerca sa fac sau sa fiu altceva pentru ca “doar acum e Craciunul”.

Pentru ca nu exista lucru mai trist decat faptul ca fragmentam viata in felul acesta, in interiorul si in afara noastra.

Pastram rezerve de trait pentru atunci cand va veni acea perioada “speciala” din viata noastra care nu vine niciodata.

Ne pastram sa traim, sa simtim, sa ne bucuram, sa ne conectam doar in anumite perioade din viata noastra si in acele momente ne dam seama ca ne-am deconectat atat de mult de la inima noastra incat nu mai putem simti decat un mare gol.

Intregul marketing din preajma acestor zile vorbeste despre deconectarea profunda in care am ajuns sa ne traim viata.

Asa ca, in prag de Craciun, imi spun si va spun: Haideti sa nu mai pastram rezerve de traire pentru ziua de Craciun, ci sa traim acum! Craciunul este doar o alta zi din viata noastra. Sau fiecare zi ar trebui sa fie un Craciun, in care sa ne permitem sa fim si sa simtim.

 

Aboneaza-te si vei primi e-book-ul gratuit "Tu meriti iubire!"

elefant.ro%20

6 COMENTARII

  1. Multumesc pentru ceea ce transmiti prin ceea ce publici. Traiesc senzatia ca suntem foarte multi aceea, care, dupa ce citim ce ne scrii ramanem gandindu-ne cata dreptate ai… Mai pot spune ca multe invataminte mi-am insusit si am impresia ca abia acum merg la scoala chiar daca am 40 de ani…Ma bucura faptul ca in aceasta zi m-ai “atins”…. La fel cum spui , imi fac timp sa ma bucur in fiecare zi de oameni, de ce e in jurul meu de toate experientele prin care trec si nu stiu daca o zi , doua, in care “trebuie”sa faci “ceva special” imi mai sunt indeajuns…. O pot face zilnic…. Si nu doar pentru ca trebuie…. Aleg asta.Te iubesc.

  2. Un exercițiu de conștientizare atât de necesar dar suficient… A fi conștient că fiecare clipă contează, că viața e făcută din clipe și că amânarea trăirii e un altfel de moarte… Mulțumim frumos pentru încă un articol care atinge, trezește, transformă.

  3. Buna ziua. Întrebarea mea nu are leg cu articolul. As dori sa vă întreb daca e normal ca după 8 ani de relație iubitul sa nu ma prezinte părinților? Stam la 10 min distanta. Va multumesc.

LĂSAȚI UN MESAJ