elefant.ro

Intuitia noastra stie ca ciclul vietii nu ne ocoleste pe niciunul dintre noi…Uneori e infricosator sa ne gandim la cate trebuie sa lasam in urma ca sa mergem inainte, pentru a trai in flux cu ceea ce numim ciclul vietii… pentru ca viata, pe langa momentele de liniaritate, care ne asigura securitate, confort si stabilitate si siguranta unei traiectorii dinainte stiute si evaluate, inseamna o continua ciclicitate.

Etape care se incheie, lucruri care mor, dispar sau care se cer lasate in urma si etape care se deschid, aducand energii noi, bucati de necunoscut inspre care suntem aruncati cu sau fara voia noastra, in ciuda rezistentelor care urla in noi.

Ca sa mergem inainte, uneori e nevoie sa simtim durerea de a lasa in urma amintiri, oameni, emotii, clipe, atasamente si bucuria de a merge spre alte amintiri, alti oameni, alte emotii, alte clipe si desigur alte atasamente

Daca lasam spatiu in interiorul nostru, in acelasi timp, pentru durerea despartirii de ceea ce a fost si pentru entuziasmul si bucuria fata de ceea ce va fi, avem sansa sa facem schimbarea si sa ne aliniem cu ciclul vietii intr-un mod autentic, responsabil si realist, care sa ne deschida inima intr-un fel nou inspre ceea ce va veni…

Ciclul vietii:  intre vechi si nou

Daca pentru perioada cand ne aflam suspendati intre doua momente de viata, intre doua locuri, doua energii, doua etape, doua ipostaze ale noastre ne permitem sa plangem cu un ochi si sa radem cu altul,  atunci avem sansa reala sa ne putem regasi, intr-o buna zi, cu inima plina de bucuria energiei noi si cu multe oportunitati de manifestare reala a schimbarii in viata noastra.

Momentul de trecere dintre cele doua etape insa poate parea ca o suspendare in timp si spatiu, intre doua lumi si este o etapa de tranzitie absolut necesara in calatoria numita “ciclul vietii.”

Uneori primeaza durerea despartirii de energia veche, alteori sunt zile cand vezi foarte clar la orizont, o scanteie din bucuria viitoare…orice schimbare facuta responsabil ne poarta pasii inainte si inapoi, ca intr-un dans al durerii si al bucuriei…

Pana la stabilizarea energiei si pana la anihilarea organica si naturala a rezistentelor, e nevoie de oscilarea intre energia veche si energia noua, intre ce lasam in urma si ceea ce vine spre noi din viitor, ca un joc de umbre si lumini din care se creeaza traseul pe care vom pasi in viitor si cu ajutorul caruia definim cine suntem.

Pentru ca dupa ce energia noua se stabilizeaza si incepe sa dea contur noului fel de a fi si de a ne manifesta in lume, vom putea privi atat inapoi si cat si inainte cu inima deschisa de durerea si bucuria ciclica a vietii.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here