Filmuletul de mai jos ne ofera o alta perspectiva despre incredere si despre importanta acesteia in vietile noastre, cu precadere in vietile noastre sociale.
Dezvoltare personala

O noua perspectiva despre incredere

o-noua-perspectiva-despre-incredere

o noua perspectiva despre incredere

Filmuletul de mai jos ne ofera o alta perspectiva despre incredere si despre importanta acesteia in vietile noastre, cu precadere in vietile noastre sociale.

“Asadar, voi vorbi despre incredere si voi incepe prin a va prezenta care sunt perspectivele generale ale oamenilor legate de incredere. Consider ca acestea sunt atat de comune incat au devenit clisee ale societatii noastre. Si mai cred ca sunt trei la numar. Prima este o revendicare: a avut loc “un declin” al increderii, raspandit pe mai multe suprafete. Al doilea este un scop: ar trebui sa avem mai multa incredere. Iar a treia este o sarcina: ar trebui sa ne reconstruim increderea.

Consider ca atat revendicarea, cat si scopul si sacina sunt intelese gresit. Asa ca ceea ce voi incerca sa fac astazi este sa va spun o alta poveste despre acestea.

Sa incepem cu revendicarea increderii:

De ce oamenii cred ca a avut loc un declin al increderii? Daca ma gandesc la aceasta intrebare avand baza propria cercetare, va spun ca nu cunosc raspunsul. Tind sa cred ca increderea a scazut in anumite activitati, insa a crescut in altele. Nu am o privire de ansamblu asupra acestei situatii. Dar sa ne intoarcem in trecut: oamenii in care nu se avea incredere acum 20 de ani, erau in special politicienii si jurnalistii. Situatia nu s-a schimbat nici pana in prezent. Pe de alta parte, cei in care oamenii aveau incredere precum judecatorii sau asistentele isi pastreaza si astazi credibilitatea in fata celorlalti.

Dar oare lucrurile stau intr-adevar asa? Daca cineva vine la tine si te intreaba: “Ai incredere in profesorii din scoala primara?”, probabil ca raspunusul tau va fi: “In ce context?” Iar acesta va fi un raspuns perfect rational. Si poate ca vei spune “Am incredere in unii dintre ei, nu in toti.” Iar acest lucru este din nou perfect rational. Pe scurt, in viata reala, incercam sa pozitionam increderea intr-o maniera diferita. Nu facem presupunerea ca nivelul de incredere pe care il oferim unui tip de persoane va fi acelasi pentru toate persoanele care se incadreaza in aceasta categorie. De exemplu, pot spune ca am incredere totala intr-o profesoara atunci cand vine vorba de cititul unei lectii, insa nu mi-as lasa copilul pe mana ei pentru a conduce autobuzul scolii.

Asadar, daca avem dovada in viata de zi cu zi ca privim increderea in mod diferentiat, atunci de ce renuntam la convingerile noastre, privind aceasta situatie mai abstract decat este cazul?

In al doilea rand, cum stau lucrurile in cazul scopului?

Scopul este sa avem mai multa incredere. Eu cred ca acesta este un scop prostesc. Consider ca este un scop sa cred mai mult in incredere, nu in neincredere. Ar trebui sa intelegem ca increderea nu este un scop inteligent in aceasta viata. Ci inteligenta pozitionata acolo unde trebuie si refuzata atunci cand trebuie reprezinta un scop adevarat. Atunci cand cineva este de acord, acest lucru nu inseamna neaparat incredere, ci autenticitate. Este precum a judeca nivelul de incredere pe care il au oamenii in anumite situatii.

Si mai cred ca judecata ne cere sa avem in vedere 3 intrebari inainte de a avea incredere in cineva: Este aceasta persoana competenta? Este sincera? Ne putem baza pe ea? Daca descoperim ca acea persoana se incadreaza in aceste categorii, atunci avem un motiv destul de bun de a avea incredere in ea. Daca lucrurile nu stau deloc asa, atunci s-ar putea sa nu ne castige increderea. Am prieteni care sunt competenti si sinceri, insa nu am incredere sa le incredintez o scrisoare pe care sa o puna la posta pentru ca sunt uituci. Am prieteni care sunt foarte increzatori ca pot face anumite lucruri, dar am constientizat ca isi supraestimeaza competentele. Si sunt foarte bucuroasa sa afirm ca nu cred ca am prieteni care sunt de incredere si competenti, dar extrem de nesinceri. (Rasete)

Dar poate ca acesta este lucrul pe care il cautam: de a avea autenticitate inainte de incredere. Increderea este raspunsul. Autenticitatea este ceea ce putem judeca. Desigur, acest proces este dificil. In ultimele decenii, am incercat sa construim sisteme de contorizare pentru institutii pentru a ne fi mai usor sa le judecam credibilitatea. Multe dintre aceste sisteme au exact efectul invers. Nu functioneaza asa cum ar trebui. In timp ce vorbeam cu o femeie insarcinata, ea a afirmat urmatoarele: “Stii, este mai greu sa faci rost de toate actele necesare decat sa faci un copil.” In intreaga noastra viata publica si institutionala ne confruntam cu astfel de probleme. Acestea distrag oamenii de la a face lucrurile cu adevarat importante, iar fiecare are propriul sau exemplu in minte acum.

In al treilea rand, vorbim despre sarcina.

Aceasta ne sugereaza ca atat eu, cat si tu, ar trebui sa reconsideram parerea despre incredere. Desigur ca putem face acest lucru pentru noi insine. Insa nu putem face acest lucru si in cazul celor din jurul nostru. Increderea este un aspect pe care celalalt ni-l ofera. Este nevoie sa le oferim o baza pentru ca cei din jur sa ne ofere increderea lor. Asadar, trebuie sa fii de incredere. Iar acest lucru este valabil deoarece nu ii poti pacali pe ceilalti la nesfarsit. Dar trebuie sa ai dovezi clare ca esti de incredere. Cum faci acest lucru? Dati-mi voie sa va ofer un mic exemplu. Vanzatorul de la magazinul de unde imi cumpar sosete spune ca le pot aduce inapoi fara a ma intreba de ce. Le iau inapoi si imi ofera in schimb suma de bani ceruta. Consider ca acest exemplu ascunde o mare lectie. Daca devii vulnerabil in fata unui partid, a unei institutii, atunci este evident faptul ca le oferi acestora increderea ta.

Mihaela Marinas

Mihaela Marinas scrie articole si lucreaza cu oamenii, atat individual cat si in grupuri, din dorinta de a-i insoti pe cei din jur in calatoria catre ceea ce sunt cu adevarat.

S-ar putea să-ți placă și...

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.