Meniul
despre viata pe care nu o dansam
Exuberanti si nonsalanti, dar cu un intrinsec farmec personal, la inceput nu ne gandim ca am putea dauna celorlalti dansand in ritmul propriu. Cu timpul, insa, incepem sa primim o serie de indicatii despre felul in care ar trebui sa ne miscam prin viata: in pasi de sotron prin copilarie, pe varfuri prin adolescenta, intr-o mare agitatie in maturitatea timpurie si din ce in ce mai lenti in batranete.
Vine un moment in existenta fiecaruia dintre noi cand isi pune intrebarea daca miscarile pe care le executa ii apartin sau este ghidat din culise de altcineva. Poate ca am invatat atat de bine pasii pe care ceilalti ni i-au aratat incat am ajuns sa credem ca sunt ai nostri…
Facem piruete printre amintiri, sperand sa culegem aplauzele celor care ne privesc. Traim cu impresia ca acest spectacol este pentru ei, insa ne lasam inselati de acest gand si aflam ca tocmai spectatorii nostri sunt cei care ne-au regizat miscarile. Si devenim confuzi, dar cand muzica incepe stim sa o luam iar de la capat…
Vine un moment, insa, in care incep sa ne doara gleznele si incheieturile de la atata dans. In mod obisnuit, nu ar trebui sa suferim de astfel de afectiuni atata timp cat ne miscam conform indicatiilor sufletesti. Dar poate ca ne-am inselat…Ma intreb: oare vom sti vreodata acest lucru? Vom sti daca dansul a fost al nostru sau al celorlalti?
Si spun asta deoarece cel mai mult m-am lasat purtata de vant, soare sau de un alt partener atunci cand pasii mei zburau, uitand sa se gandeasca la urmatorul moment. Atunci cand gandirea ne acapareaza dansul, ar trebui sa schimbam coloana sonora si sa dam drumul unui alt fundal sufletesc. Cel mai mult m-am lasat traita de viata atunci cand i-am dansat ritmul fara a o intreba daca e cel potrivit, fara a avea confirmari, fara sa-mi fie teama nici de cea mai mica greseala. Iar dansul…nu numai ca merita cele mai calduroase aplauze, dar era acolo, era real si autentic! Eram acolo!
Si cateodata mi se face dor de acele momente in care stiam sa dansez asa cum numai sufletul poate sa o faca. Si tot cateodata ma intristez cand imi privesc miscarile care par sa nu-mi apartina si cumva sper sa fie doar o perioada trecatoare in care trebuie sa invat sa tropai, sa bat tare astfel incat pasii mei sa fie auziti pana in scoarta pamantului. Dar in timp ce aceasta miscare este executata, sper sa reusesc iar sa ma asez pe varfuri si cu capul sper cer sa zambesc asa cum numai atunci stiam sa o fac. La dans!
Sunt Mihaela Marinaș. Un spirit vizionar, cu misiunea de a aduce pe Pământ o nouă paradigmă în spiritualitate, relații și business. Catalizator pentru mii de suflete ale căror vieți le-am atins în cei 14 ani de lucru cu oamenii. Am creat și dezvoltat zeci de programe, cursuri, traininguri de evoluție spirituală, relații, Înregistrări Akashice și Înregistrări Akashice pentru business.
Cei care vin cu sufletul deschis spre spațiile conținute prin mine și se află în momentul potrivit în călătoria lor își pot transforma cele mai dureroase și mai ascunse tipare și tot ceea ce îi ținea departe de conexiunea cu Sinele lor real. Oamenii și business-urile care vin în contact cu mine intră într-un proces care le poate readuce Sufletul pe linia reală de destin. Este ceva ce se face prin mine în mod firesc și este darul sufletului meu în această viață.
Echipa care dezvolta acest site va roaga sa nu copiati articole de pe site si sa le publicati la voi pe blog/site/facebook sau in orice alta parte. Daca doriti sa ne ajutati, va rugam sa scrieti articole originale si sa puneti link catre noi, daca ceva din ceea ce scriem v-a inspirat.
