interviul saptamanii in pasi de dans cu georgiana dobre

Am vazut-o pe Georgiana Dobre de cateva ori in timp ce dansa.

Si am si auzit-o afirmand cu o mimica entuziasta si modesta in acelasi timp ca nu se vede facand altceva in afara de dans. Danseaza si se pierde, dupa care se cauta din nou. Te invita, astfel, sa patrunzi in labirintul lumii ei si sa gasesti miscarea care ti se potriveste cel mai mult. Eu am ales sa accept acest dans cu o conditie: sa-i ascult povestea pe care doresc sa v-o impartasesc in cele ce urmeaza.

1. Ce simti atunci cand “te comunici” mai mult prin miscare si mai putin prin cuvinte?

Mai multa sinceritate si libertate de exprimare…Intodeauna gestul a dat o completare cuvintelor. Insa in dans lucrurile stau altfel, nu mai ai nevoie de un ajutor intermediar pentru a te confesa. Dansul intrupeaza si gestul si cuvantul. Muzica este un partener colateral dansului ce ma ajuta forte mult sa exteriorizez prin miscare o anumita traire interioara. De multe ori simt ca am nevoie de un mic ajutor extern precum este muzica pentru a atinge acel nivel de transparenta emotional in dans. Si linistea poate fi un bun suport al miscarii deoarece poti sa acorzi mai multa atentie altor senzatii fizice sau launtrice. Executia miscarii si calitatea ei se schimba foarte mult in functie de starea de spirit pe care o am.

Daca exista o impunere a partiturii coregrafice si interpretative incerc s-o respect cu strictete. Insa atunci cand nu am de executat un tip de de miscare , caut sa ma regasesc in miscare creata. Unele genuri de dans sunt foarte tehnice si te pot provoaca corporal iar altele interpretativ.. Mie imi place foarte mult sa merg pe improvizatie. Am o libertate fantezista si motrica mai mare. Oamenii cu care lucrez, starea de spirit, contextul, totul este variabil si unic. Ma las ghidata uneori de spontaneitate si incerc sa nu gandesc miscarea prea mult deoarece pot ucide din naturalete. Dansul este o idealizare a realitatii in care traim. Pentru un dansator adevarat, corpul lui nu trebuie sa se reduca la a fi un simplu instrument frumos antrenat ce exprima metodic niste pasi in ritm cu muzica, ci trebuie sa se foloseasca de aceasta calitate fizica pentru a transcede la o forma superioara de expresie nonverbala. Dansul contemporan ma ajuta foarte mult sa redevin eu insumi si sa caut in mine detalii fine care in realitate trec neobservate. E zona mea intima de daruire totala si neconditionata, loc in care spatiul si timpul se anuleaza pentru a permite spiritului sa se manifeste.

2. Te gandesti la ceva atunci cand dansezi?

Depinde foarte mult in ce faza emotionala sunt, deoarece dansul pentru mine are si o putere de vindecarefoarte mare. Cand am o problema, incerc prin dans sa ma eliberez de tensiuni,angoase sau ganduri personale si sa intru intr-un alt nivel de frecventa . Imi pot propune orice in timp ce dansez, spre exemplu sa urmaresc mecanica miscarii, sa-mi ascult interiorul sau sa-mi creez proiectii mentale ce pot fi generatoare de miscare. Corect este sa ai o activitate mentala in timp ce danseszi dar nu in toate cazurile. Uneori e bine sa te eliberezi de principii si sa actionezi conform simtamintelor. Sursa de enrgie obtinuta prin intermediul dansului este purificator , din acest motiv pot spune ca pentru mine, dansul capata o forma sacra ce se manifesta direct prin prin noi.

Nu degeaba in trecut dansul era folosit ca o forma de expresie ritualica. Recunosc ca intr-o faza incipienta, te concentrezi foarte mult pe detalii tehnice, spre exemplu – sa nu gresesti anumite pozitii de brate sau de picioare, specific foarte mult in zona dansului clasic precum si in alte stiluri derivate. Dar sunt si unii dansatori ce reusesc prin puterea lor nativa sa imbine forma interpretativa a dansului cu cea tehnica. Cu cat avansezi in varsta, cu atat dansul capata o valoare mai profunda, atunci stii sa-î dau nuantele potrivite si sa-l intelegi. De aceea, desavarsirea acestei forme de expresie corporale vine atunci cand ajungi la o maturitate personala imbinata cu cea tehnica si interpretativa. Dansul trebuie sa fie sincer, din interiorul nostru, nu teatru. Prin dans, noi dam forma emotiei si spiritului nostru.

3. Care a fost cea mai profunda experienta pe care ai trait-o prin intermediul dansului?

Sunt etape si momente in viata mea de dansator care imi pareau la momentul respectiv ca fiind cele mai profunde experiente. Insa in dans e ca si in viata, de fiecare data descoperi ceva nou despre el si implicit despre tine. Dansul este o manifestare vie ce vine din interior spre exterior si un bun mijloc de autocunoastere. Eram in liceu cand mi s-a dezvalutit dansul contemporan ca forma de manifestare corporala. Sentimentul de descoperire a trairii libere in dans a fost eliberator in fata normelor fixe de miscare ce le detinea dansul clasic. Desigur ca ordinea si disciplina manierala si fizica a dansului clasic a avut rolul lui formativ, fara aceasta comparatie probabil nu as fi apreciat dansul contemporan atat de mult. Uitasem ca se poate dansa si fara poante sau alte accesorii ce subjugau corpul. Tin minte si acum sala, profesorii, colegii si emotia momentului. Stateau toti intr-un cerc in mijlocul caruia am dansat libera de orice constrangere normativa pana la epuizare. Orice miscare gresita era corecta. Ne era permis nepermisul.

4. Dar cea mai mai putin placuta?

Dansul nu m-a dezamagit niciodata. Mai mult persoana mea ce insumeaza nu numai atribute pozitive ci si slabiciuni.Persoanele care patroneaza aceast domeniu. Situatii de tot felul.

Se spune ca din esec ai de castigat, dar este greu sa accepti si intelegi valoarea unui esec cand totul in jurul tau se bazeaza pe performanta si reusita. In trecut era faptul ca nu am beneficiat poate de informatii si conditii de dezvoltare potrivite. Atunci cand te formezi, este esentiala indrumarea unui bun pedagog si sustinerea lui. Desigur ca inzestrarile fizice, vointa si determinarea elevui sunt esentiale in acest context dar ele vin odata cu maiestria profesorului de-a scoate tot ce este mai bun din tine.

La momentul de fata cel mai dezamagitor aspect infruntat il constituie cel al sistemul in care trebuie sa activez ca liber profesionist. Nu e ceea ce imi imaginam ca va fi. Dansul este gandit mai mult ca un mijloc de produs bani.Si pentru a supravietuii trebuie sa te lasi purtat de acest mecanism. I s-a anulat latura profunda. Artistii depind de un sistem distructiv ce se axeaza pe tot ce avem mai superficial si grotesc in noi. Din cauza asta arta in general este desacralizata si si-a pierdut din influenta pentru iar noi devenim din ce in ce mai urati.

 5. Cum iti “dansezi” viata atunci cand nu dansezi?

In cadrul cotidian pentru mine cam totul are o incarcatura in ritm de dans. Lumea in care traim, universul , creatia, totul are o dinamica energetica in miscare. Prin dans vad un fel de accelerare sau augmentare a timpului, cumva o sfidare a legilor fizici. Incerc sa inteleg cat mai mult lumea in care traim, avand si o participare activa in plan socia. Alteori incerc sa scap de tot si ma aventurez in diverse calatorii. Mi-ar placea sa ajung in diverse zone din lume.

6. In ce modalitate te-a ajutat dansul in drumul dezvoltarii tale personale?

Dansul a produs transformari serioase in mine, nu pot sa ma imaginez facand altceva. Mi-a dat posibilitatea de a percepe lumea si pe mine sub o alta forma.A fost un factor important de dezvoltare ce a avut un impact imediat asupra mea … dar nu pot spune ca a fost unicul. Am fost o fire timida si introvertita in trecut. Din acest motiv,dansul m-a ajutat sa capat incredere intr-o prima faza si sa-mi exteriorizez emotiile. Aceasta calitate de comunicare prin dans a devenit estentiala. Si in prezent inca imi mai este benefica. Treptat, rolul dansului a fost mai mult decat o poarta de comunicare catre lume. A suplinit locul celui mai bun prieten. A fost un bun sprijin moral si spiritual in momente tensionante din viata mea. Fiecare clipa in dans o eternizam si o simteam pana la ultimile madulare si dincolo.

Mai multe informatii despre Georgiana Dobre, gasiti aici:

• Absolventa a Liceului de Coregrafie “Floria Capsali” din Bucuresti si a Universitatii Nationale de Arta Teatrala si Cinematografica “I.l. Caragiale” din Bucuresti (UNATC), sectia Coregrafie.

• Georgiana Dobre a lucrat cu diversi coregrafi romani si straini la diverse productii coregrafice din tara si din strainatate.

• In anul 2012, a primit o bursa de mobilitate artistica pentru festivalul ‘’Fringe’’(Irlanda), prin intermediul programului « E‐motional Bodies and Cities », conceput si coordonat de Cosmin Manolescu si Stefania Ferchedau.

• In prezent, incearca sa se afirme individual sau alaturi de alti artisti autohtoni in diverse lucrari precum (’Cvartir post-tandem,’Lutul, panza si culoarea’’ « Wall for peace»)sau in interventile de dans din cadrul concertelor trupei Karpov not Kasparov.

Fotografii realizate de Alexandru Constantinescu.