[fusion_builder_container hundred_percent=”yes” overflow=”visible”][fusion_builder_row][fusion_builder_column type=”1_1″ background_position=”left top” background_color=”” border_size=”” border_color=”” border_style=”solid” spacing=”yes” background_image=”” background_repeat=”no-repeat” padding=”” margin_top=”0px” margin_bottom=”0px” class=”” id=”” animation_type=”” animation_speed=”0.3″ animation_direction=”left” hide_on_mobile=”no” center_content=”no” min_height=”none”]

Si-a lua rucsacul in spate si a plecat sa descopere India si pasiunea care avea sa se nasca pentru henna.
henna

Cristina Iacob si-a dat demisia din multinationala pentru care lucra cu scopul de a trai viata pe care si-o doreste. Si-a lua rucsacul in spate si a plecat sa descopere India si pasiunea care avea sa se nasca pentru henna. Mai multe, in interviul de mai jos:

1. Pasiunea pentru henna a aparut pe masura ce descopereai India. Ce te-a determinat sa lasi lumea familiara din Romania pentru a pastrunde in necunoscutul Indiei?

Nu pot spune ca a fost o chemare distincta catre ceva anume. India m-a chemat pe mai multe voci, de la Eliade in adolescenta la colegi de munca in timpuri recente, de la ritmurile vietii moderne in India la mitologii hinduse. Cat despre lumea familiara a Romaniei, nu am lasat-o, am purtat-o cu mine peste tot.

In calatorii nu cred ca poti sa scapi de ceea ce te defineste, in schimb te slefuiesti frumos :). In India a trebuit sa invat sa functionez pe alte coordonate decat cele familiare, a trebuit sa invat sa deschid ochii mai mari, sa ascult mai bine si sa trag aer in piept la momentul potrivit.

2. Ai plecat cu anumite asteptari in India? Daca da, acestea au fost sau nu indeplinite ?

India a fost mereu o chemare nedefinita. Mi-am dorit sa descopar India in mod natural, fara sa vin cu idei dinainte conturate. Nu am citit carti de calatorie despre India pana sa ajung acolo si nici nu m-am informat mai departe de aspectele practice ale calatoriei.

Am functionat mai mult pe intuitie decat pe logica in perioada petrecuta acolo. Am lasat lucrurile sa se intample si am incercat sa simt pulsul Indiei in mod activ, nu doar pe carari turistice. Poate singura asteptare a fost aceea de a incerca sa inteleg un strop din miracolul Indiei, sa gust cat mai mult din ceea ce poate oferi.

Asa ca impreuna cu prietena cu care am plecat nu ne-am ferit nici sa dormim in desert, pana unde ne-au leganat niste cocoase de camile, nici sa calatorim intr-un tren local deasupra bancilor, pe raftul de bagaje, nici sa plonjem in agitatia ametitoare a bazarurilor, nici sa ne plecam sfios capul in temple, nici sa mancam mancare de pe strada, nici… 🙂

India are foarte multe fatete, dar a o povesti e insufcient . Fotografiile pe carele-am facut acolo au ramas multa vreme uitate, pentru ca ceea ce a reprezentat India pentru noi , purtam inca in suflet. India este o tara care se traieste.

3. Care a fost elementul care te-a surprins placut cel mai mult in India? Dar neplacut?

Cea mai placuta surpriza a fost firescul lucrurilor. Nu pot spune ca nu au fost momente cand mintea mea de european s-a revoltat la anumite privelisti sau mirosuri, dar nu a fost o surpriza. Traficul mi-a produs o doza buna de adrenalina in primele zile in Delhi, dupa care am luat si aspectul asta ca atare.

Traficul din India mi se pare o metafora foarte buna pentru ceea ce reprezinta tara in sine: masini, camionete, ricse, tuc-tuc-uri, oameni, vaci, caini, biciclete, carucioare de piata, toate se deplaseaza impreuna intr-o cadenta care functioneaza. India este gunoi si flori, mizerie si lux, te cheama si te solicita la fiecare colt de strada. Nu poti merge acolo si sa ramai pasiv. Este o tara pe care fie o detesti, fie o iubesti. Fara jumatati de masura.

4. Cum ai descoperit pasiunea pentru henna?

Henna (sau mehandi in India) a fost o descoperire intamplatoare care s-a transformat treptat in hobby si pasiune. In Khajurajo am fost in vizita la familia unui baiat din comunitatea Couch Surfing. Facea parte dintr-o familie destul de modesta, cu care si locuia. La indieni familia este sfanta si ea e consitituita de cele mai multe ori intr-o forma extinsa, cu unchi, matusi, veri si nepoti, toti laolalta. In familia extinsa a lui Anjoul erau o gramada de fetite si adolescente adunate laolalta in aceeasi casa, surori si verisoare.

Ne-au spus ca vizita noastra este sarbatoare si cum la ei sarbatoare inseamna henna, nu am avut aproape nici un cuvant de spus la intiativa lor de a ne picta cum se cuvine . Asa am ajuns pe mainile fetelor casei, care in vreo jumatate de ora ne-au transformat in fiinte ale naturii, asa cum sunt si ele, impodobindu-ne mainile si picioarele cu flori, muguri, frunze , vlastari si pasari. Indiencele invata sa picteze cu henna de la varste fragede.

Mi-a placut tare mult momentul care ma leaga de descoperirea picturii cu henna si mi-am dat seama ca este o modalitate foarte simpatica de a comunica si de a ma juca. Mai departe, faptul ca am descoperit atatia oameni noi carora le aduce bucurie pictura cu henna pe piele a fost o surpriza placuta.

5. Exista o legenda a tatuajelor cu henna in India? Daca da, ne-o poti impartasi?

Se presupune ca planta de henna a fost descoperita in India mai intai in zonele desertice. De altfel si acum cele mai mari plantatii sunt in zona Rajastanului, in partea desertica si poate cea mai colorata a Indiei. A fost folosita initial ca si planta-vraci, ii ajuta pe oamenii desertului sa isi mentina temperature corpului mai scazuta.

Treptat, a inceput sa fie folosita pentru culoarea ei roscata, in vopsirea tesaturilor, a parului si treptat a pielii. A inceput sa aiba rol ritualic o data ce a fost modelata in simboluri solare, de centare catre sine si deschidere catre intreg. De altfel, pictura cu henna pe piele, mai departe de rolul ei decorativ, are inca o incarcatura simbolica puternica,in special in ritualurile dinaintea casatoriilor.

O poveste cu talc despre pictura cu henna la indieni nu stiu inca, dar promit sa aflu 🙂

6. Ti-ar placea sa extinzi aceasta traditie in Romania? Daca da, cum ai de gand sa faci acest lucru?

Am incercat deja sa fac asta, imi place sa cred ca ne-ar sta bine chiar cu simboluri romanesti pe piele, nu e un lucru rau sa le purtam cat mai aproape. 🙂

Cat despre felul in care incerc sa ii corup si pe altii sa se joace si sa comunice folosind henna, cele cateva ateliere Incubator 107 si alte evenimente la care am participat mi-au confirmat ca apetitul pentru arta sau joaca cu henna exista si merita cultivat. Spun arta sau joaca pentru ca este optiunea fiecaruia cum vrea sa priveasca pictura cu henna pe piele, serios sau jucaus, ea e permisiva. 🙂

Ultima isprava este aceea ca am deschis o pagina de Facebook dedicata picturii cu henna si urmeaza sa lansez si un site pe care vom povesti mai multe.

Va astept in vizita pe art-a-porter.ro, iar pe Facebook cautati cu incredere Art-a-porter. 🙂

 [/fusion_builder_column][/fusion_builder_row][/fusion_builder_container]

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here