televizor
Dezvoltare personala

Educatia si televizorul – o alegere continua?

educatia-si-televizorul-o-alegere-continua

educatia si televizorul o alegere continuaZilele trecute am dat peste cuvintele Oanei Pellea care sunau cam asa:

,,Decat sa ma uit la televizor, mai bine ma duc in baie si ma injur singura in oglinda, macar stiu ca o fac eu. Am senzatia ca se rade de inteligenta mea, ca cineva isi bate joc, ma crede mult mai proasta decat sunt.”

Mass-media poate lua cu usurinta rolul pe care altadata il ocupa un mentor, un profesor sau chiar un parinte inca de la varstele cele mai fragede. Auzim prin nenumarate locuri ca de la varsta de 3 ani, copiii deja stiu sa foloseasca laptopurile, ca sa nu mai vorbim de butonarea constanta a telecomenzii.

Inainte de toate, privitul la televizor cere timp. Un timp pe care suntem dispusi sa-l pierdem cu multa usurinta.  La finalul zilei, putem ajunge sa regretam ca am preferat sa vizionam o emisiune care nu ne-a implinit din niciun punct de vedere in loc sa petrecem putin timp cu familia noastra.

Daca acesta a fost modelul comportamental si educatia primita in propria familie, asta nu inseamna ca nu putem alege sa schimbam lucrurile. Am auzit si vazut multi oameni care, o data ce se intorc acasa dupa o zi de munca, au ca prioritate deschiderea televizorului. Sunt cei care nici nu apuca sa-si schimbe hainele sau care isi iau in fuga cina in fata stirilor, a unui film sau a unei emisiuni.

Oare nu reprezinta asta o fuga de noi insine, o continua preocupare legata de ce se intampla in jurul nostru, in exteriorul nostru, dincolo de noi?

Si daca toate acestea nu erau de ajuns, aceasta stare este urmata de o alta: de delasare,  de amorteala, de non-actiune.

Am auzit foarte multe persoane care afirma ca, desi sunt constiente ca anumite emisiuni nu fac decat sa promoveze anti-modele ale unei societati considerate sanatoase, prefera sa se uite in continuare si ,,sa se amuze” de ceea ce vad. Insa vine un moment in care amuzamentul ar trebui depasit deoarece intr-un fel sau altul el duce la incurajarea continuarii unor astfel de emisiuni.

Depasind contraexemplul mijloacelor de comunicare in masa, putem duce aceasta discutie in directia de dezvoltare personala si educatie pe care vrem sa le dobandim. Evaluarea in educatie nu se face numarand orele in care doar am privit la televizor. Daca vom continua sa stagnam intr-un obicei prost, oare cand si cum il vom putea indeparta?

Foarte multi oameni vizioneaza emisiuni de prost-gust deoarece nu constientizeaza ca exista si alte optiuni. Consider ca gestul automat si inconstient al imprietenirii cu telecomanda vine din faptul ca nu ne mai punem intrebari de tipul: ,,Ce parti din mine as vrea sa mai descopar?”, ,,Care este pasiunea pe care nu am reusit inca sa o explorez si pe care as vrea sa o explorez?”, ,,Cu ce ma pot ajuta mai mult pe mine?” , ,,Cum ma pot reinventa?”, ,,Ce limba straina noua as putea si as vrea sa invat?” si intrebarile pot continua.

Atata timp cat lipsesc intrebarile, nu este loc nici de raspunsuri, iar preocuparea fata de propria educatie aduce  cu sine o serie de dileme la care avem dreptul atat fata de noi insine, cat si fata de urmasii nostri.

Desigur ca televizorul are si avantajele sale, atat timp cat ne ofera o directie, o dorinta de explorare, o intrebare, insa poate ceea ce vedem in acea ,,cutie vorbitoare” este exact discrepanta care se simte deseori in fiecare dintre noi: aceea dintre banalitate si uitare de sine si dintre cautare si redescoperir.

Dar, ca intotdeauna, decizia este in mainile noastre si fiecare dintre noi alege ce vrea sa faca in continuare cu butonul care se aprinde si se stinge neintrerupt.

Mihaela Marinas

Mihaela Marinas scrie articole si lucreaza cu oamenii, atat individual cat si in grupuri, din dorinta de a-i insoti pe cei din jur in calatoria catre ceea ce sunt cu adevarat.

S-ar putea să-ți placă și...

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *