creativitatea o explicatie stiintifica

Creativitatea este un aspect important in drumul nostru spre atingerea nivelului de dezvoltare personala dorit.

Uneori, consideram ca este un atribut magic. Privim la oameni precum Steve Jobs sau Bob Dylan si tragem concluzia ca sunt posesorii unor puteri supranaturale sau al darului de a-si imagina lucruri inimaginabile pentru multi.

Creativitatea insa nu este magie. Nu exista oameni,,creativi”. Creativitatea nu este ceva ce mostenim sau o binecuvantare a ingerilor. Este un talent. Oricine poate invata sa fie creativ si sa exceleze in creativitate.

In prezent, cele mai noi cercetari pun accent pe modul in care oameni de peste tot inventeaza lucruri care pot schimba lumea si gasesc idei care pot rezolva cele mai grave probleme. Peste tot circula un flux de idei legat de creativitate care ne invata cum sa introducem acest element in munca noastra.

Creativitatea ca stiinta este relativ noua. Pana in perioada Iluminarii, actele legate de creativitate erau considerate a fi atributul unor puteri supranaturale. A fi creativ insemna a fi inspirat de muze sau a da glas vocilor zeilor.

Dar in ultima perioada, lucrurile au luat o alta intorsatura. Daca in trecut imaginatia era considerata unica, fiind separata de alte aspecte ce definesc procesul cognitiv, cele mai noi cercetari in domeniu arata ca aceasta afirmatie este gresita. Se pare ca folosim creativitatea ca sprijin in mai multe procese cognitive, in conexiune cu o anumita problema si in legatura cu actiunea intr-un mod particular.

Presupune provocarea prin care trecem un moment de interiorizare, un salt brusc facut in constiinta? Sau poate fi rezolvata gradat, rand pe rand? Raspunsul determina adesea urmatorul pas: daca ar trebui sa bem o bere si sa ne relaxam sau sa luam un Red Bull pentru energizare, daca putem sa plecam sa facem un dus sau daca stam pana tarziu la serviciu.

In privinta creativitatii, avem tendinta de a presupune ca expertii sunt geniile cele mai creative in domeniul lor. Dar, de multe ori, marile descoperiri au depins de indrazneala unor oameni simpli.

Sa luam exemplul unei situatii care a fost rezolvata cu ajutorul intuitiei.

Arthur Fry a fost  inginer in domeniul productiei de hartie. In iarna anului 1974, Fry a participat la o prezentare sustinuta de Sheldon Silver despre adezivi. Silver a inventat un lipici extrem de slab, o pasta care abia reusea sa lipeasca doua foi de hartie. Fry a ascultat prezentarea, insa nu a gasit nicio utilitate concreta pentru acel tip de adeziv. La ce foloseste pana la urma un lipici daca nu lipeste? 

Intr-o dimineata anosta de duminica, lipiciul a revenit insa in gandurile lui Fry. El canta in corul bisericii si pentru a tine o evidenta a cantecelor pe care le canta, avea nevoie sa foloseasca bucatele de hartie pe post de semn de carte. Din pacate, bucatelele de hartie cadeau destul de des, iar Fry era nevoit sa caute frenetic prin carte paginile potrivite. Parea o problema de nerezolvat. Dar intr-o dimineata, Fry a avut o revelatie. A realizat subit cum ar putea folosi lipiciul. Ar putea fi aplicat pe hartie pentru a crea semne de carte care pot fi refolosite. Pentru ca adezivul abia lipea, putea uni paginile, insa nu le rupea atunci cand acestea erau date. Aceasta revelatie avuta in biserica a rezultat unul dintre cele mai raspandite produse folosite la locul de munca: post-it-ul.

Inventia lui Fru este un moment clasic in care intuitia isi spune cuvantul. Chiar daca aceste momente par sa vina din neant, oamenii de stiinta au inceput sa studieze factorii care le determina. Ei fac acest lucru dand oamenilor sa rezolve ,,puzzle-uri ale intuitiei”, timp in care analizeaza ceea ce se petrece in creierul lor.

Cercetarile conduse de Mark Beeman si John Kounios au indentificat aparitia unui flash: cu o secunda inainte ca intuitia sa se declanseze, o parte a creierului reuseste sa “fotografieze” activitatea. Aceasta regiune, localizata pe suprafata emisferei drepte a creierului exceleaza in a aduna informatii legate de aceeasi situatie care s-au inregistrat in momente diferite si care sunt accesate atunci cand lucram la o problema mai dificila.

Mai mult decat atat, Beeman si colegii sai au aflat ca anumiti factori determina mai mult sau mai putin ca oamenii sa aiba un moment de revelatie. De exemplu, vizionarea unui videoclip amuzant si scurt creste rata de succes cu 20%. (ei au folosit un videoclip de stand-up al lui Robin Williams):

Asadar, cum pot fi explicate beneficiile creativitatii in momente de relaxare? Raspunsul include avantajul surprinzator de a nu fi atent. Chiar daca traim intr-o era care valorizeaza atentia – ne fortam pe noi insine sa ne concentram, bem cafea pentru a avea energie intr-o zi lunga – aceasta abordare ne inhiba imaginatia. Poate ca suntem concentrati, dar e posibil sa fim concentrati pe raspunsul gresit.

De aceea, relaxarea functioneaza intotdeauna. Pentru asta, poate fi necesar sa stam mai mult timp sub dus sau sa ne lasam absorbiti de o comedie, inchizand fermoarul atentiei si lasand libere toate asocierile dezordonate care provin din emisfera dreapta a creierului. Cand avem nevoie de un raspuns, s-ar putea ca toate asocierile mai sus amintite sa fie sursa acestuia.

Aceasta cercetare explica de ce multe revelatii au loc in cele mai nepotrivite locuri, fie ca este vorba despre cada lui Arhimede sau despre clubul in care fizicianul Richard Feynman facea ecuatii. De asemenea, aceasta cercetare aduce in prim plan beneficiile visarii cu ochii deschisi, la fel cum Einstein spunea candva:

,,Creativitatea este rezultatul timpului pierdut.”