[fusion_builder_container hundred_percent=”yes” overflow=”visible”][fusion_builder_row][fusion_builder_column type=”1_1″ background_position=”left top” background_color=”” border_size=”” border_color=”” border_style=”solid” spacing=”yes” background_image=”” background_repeat=”no-repeat” padding=”” margin_top=”0px” margin_bottom=”0px” class=”” id=”” animation_type=”” animation_speed=”0.3″ animation_direction=”left” hide_on_mobile=”no” center_content=”no” min_height=”none”]

compasiunea-pentru-propria-persoana-usa-spre-autovindecare
compasiunea pentru propria persoana usa spre autovindecare

Pana cand nu invatam sa avem compasiune pentru noi insine, nu ne iubim cu adevarat.

Lipsa de iubire pentru propria persoana este cauza tuturor ranilor noastre spirituale, emotionale si mentale.

Cand nu ne iubim pe noi insine, suntem deconectati de la Sursa, care este insasi dragostea. Din momentul in care devenim constienti de Sursa, ne constientizam ranile si devenim disponibili sa ne asumam responsabilitatea pentru viata noastra.

Apoi, compasiunea pentru noi insine este urmatorul pas esential catre vindecarea si starea noastra de bine.

Majoritatea dintre noi am fost probabil invatati ca trebuie sa avem compasiune pentru ceilalti, dar am fost invatati vreodata ca e nevoie sa avem compasiune pentru propria persoana, in primul rand? Adevarul este ca, pana nu avem compasiune pentru noi insine, nu vom fi capabili sa o oferim altora. Apoi cand incercam sa fim plini de compasiune cu ceilalti si esuam, rezultatul inevitabil este acela de a ne afunda si mai mult in autojudecata.

Cand fiinta ta striga dupa compasiunea de sine

Cand se intampla ceva si simtim emotii negative puternice, de cele mai multe ori este vorba despre o rana veche din copilarie care a fost declansata. Se deschide o usa catre inconstient gata sa ne lase sa intram si sa stam cu noi insine, pentru a ne vindeca rana. Conditionarea noastra ne spune sa ignoram usa si sa apelam la tactici de distragere, precum comportamente adictive.

Cand durerea devine foarte mare, ne aflam intr-un loc in care cautam sa ne vindecam si sa gasim o cale de a ne simti bine.
Toate ranile noastre pornesc de la credinta falsa ca suntem separati de Sursa. In cele din urma, Sursa face vindecarea iar primul pas in orice practica de vindecare este alinierea cu Sursa.

Partea umana, psihologica cere de la noi sa ne acordam noua insine compasiune, ceea ce duce aproape mereu la dezvaluirea ranii principale. Pentru vindecare, avem nevoie sa devenim constienti de ranile noastre si sa fim disponibili sa aducem vindecare acestor parti vulnerabile din noi.

Compasiunea pentru propria persoana inseamna sa fim complet constienti de noi insine, intr-un mod lipsit de judecata, la fel cum ar face un prieten loial. Este disponibilitatea de a ne comporta cu noi insine precum un companion iubitor si intelegator cu propria ta durere.

Compasiunea include grija, solicitudine, sensibilitate, caldura, dragoste neconditionata, tandrete, acceptare, mila, bunatate, caritate. Aceasta e compasiunea care curge in interiorul nostru si invaluie ranile noastre emotionale cu acceptare, dragoste neconditionata si intelegere intima.

Nimeni in lume nu ne cunoaste sentimentele si ranile asa cum ni le stim noi. De aceea, noi suntem cei mai calificati sa aducem iubire acestei parti ranite din noi insine. Compasiunea pentru propria persoana inseamna sa ne vedem cele mai adanci rani fara a ne judeca. A-ti arata compasiunea inseamna sa fii disponibil si sa simti realitatea durerii tale fara sa o acoperi sau fara sa incerci sa o rezolvi.

Din momentul in care dragostea de sine apare, se deschide o usa de intelegere catre motivul pentru care durerea se afla acolo. Pe masura ce ne imprietenim cu noi insine, constientizarea reveleaza dinamica cauza/efect care a creat rana initiala-un set de circumstante pe care le-am experimentat si din care am creat o credinta negativa despre noi insine.

 

De ce avem nevoie de compasiune pentru propria persoana?

Pana cand ajungem in mod constient la vindecarea psihologica si starea de bine, ranile noastre energetice si constrangerile care apar din sentimentul de a fi separati de Iubire raman in campul nostru energetic.

Ne pot iubi si ne pot arata compasiunea multe persoane din jur, si da, asta poate ajuta. Ne ajuta sa ne deschidem si sa primim. Insa compasiunea care declanseaza adevaratul proces de vindecare provine din interiorul nostru. Miezul fiecarei rani pe care o avem este gandul/credinta ca suntem separati de Dumnezeu, de Iubire si teama ca suntem nedemni de iubire.

Este o credinta despre propria persoana pe care am acceptat-o. Si esti singurul care isi poate schimba aceasta credinta si experimenta adevarul absolut care reflecta cat de demn esti de iubire. Asta poate face compasiunea pentru propria persoana.

Desi altii ne pot spune ca suntem buni, frumosi, destepti, si asta e foarte bine, partea ranita din noi inca se va mai agata de credinta falsa ca nu suntem suficient de buni, destepti sau frumosi, pana cand nu auzim asta de la noi insine. Toate afirmatiile din lume nu vor functiona pana cand nu punem sub semnul intrebarii credinta de baza ca suntem separati de Iubire, cu ajutorul experimentarii adevarului ca suntem infinit iubiti.

Acest lucru completeaza un ciclu psihologic care este esential pentru vindecarea permanenta, astfel incat rana energetica din interior sa nu continue sa se regenereze. Pana cand nu vindecam cauza ranii (credinta ca suntem separati de sursa, de iubire) cu ajutorul adevarului (ca nu am fost niciodata separati de Sursa si ca suntem total demni de dragoste, inclusiv de propria noastra dragoste), rana sta in campul energetic si continua sa atraga aceleasi scenarii dureroase in experienta noastra.

Cand ne consideram pe noi si vindecarea noastra prioritare, incepem sa vedem de ce am facut si am spus lucruri de care nu suntem mandri. Vedem ca reactiile noastre la anumite situatii nu au fost intr-un anumit fel, doar pentru ca suntem rai. Am reactionat asa pentru ca sufeream si nu stiam ca avem alte optiuni. Insasi aceasta realizare deschide usa pentru compasiunea fata de propria persoana si deci, pentru starea de bine.

De unde sa pornim?

Pentru multi dintre noi, compasiunea de sine este un concept nou. Nu este ceva care este modelat sau invatat in copilarie si nici macar in viata adulta.

Fiecare circumstanta din viata noastra prezenta care declanseaza durerea emotionala este o oportunitate de a practica compasiunea fata de propria persoana si de a sta cu tine insuti, la un nivel profund si intim. Daca ramanem in aceasta introspectie, putem descoperi rusinea care se afla in adancurile noastre, oferindu-ne oportunitatea de a ne vindeca. Data viitoare cand suntem provocati de un eveniment sau o persoana…

…putem cere ajutorul de la sistemul tau de ghidare interior:

“Draga Sursa, ajuta-ma sa vindec aceasta parte ranita din mine insami. Ajuta-ma sa invat sa ma iubesc pe mine insami, in acel loc in care sufar.”

Accepta in intregime orice s-ar fi intamplat atunci cand ai fost provocat.
Accepta in intregime tot ceea ce simti, precum si tot ceea ce ai facut, spus sau gandit.
Accepta in intregime tot ceea ce au facut, au spus sau au simtit alte persoane.
Accepta toate circumstantele. Reluarea mentala, dorinta ca lucru sa nu se fi intamplat, agatarea de gandul ca n-ar fi trebuit sa se intample, sau rezistenta la gandul ca s-a intamplat este o risipa a energiei pretioase care ar putea fi focalizata asupra vindecarii. Adevarul este ca orice s-ar fi intamplat, s-a intamplat. Cand acceptam asta, putem sa mergem mai departe si sa ne concentram pe vindecare.

Muta-ti atentia de la cealalta persoana catre autoconstientizare. Suntem responsabili pentru tot ceea ce simtim, gandim, spunem sau facem.
Mai tarziu, in procesul de vindecare te poti adresa conexiunii cu cealalta persoana implicata si ii poti oferi compasiunea ta. Pentru moment, muta-ti intreaga atentie de la perspectiva ta concentrata pe exterior inspre interior. Constientizarea este perspectiva si ochiul din interior care vede totul, dintr-o perspectiva neutra si fara judecata. Observa totul, dar nu se angajeaza in nimic. Asta inseamna Observatorul.

Gaseste-ti dorinta de a fi tu insuti. Fa din tine o prioritate, in special din copilul ranit din tine-rana ta principala.
Pe masura ce renunti la filmul care ruleaza in lumea exterioara incepi sa te concentrezi pe a fi tu insuti. Constientizeaza circumstantele care ti-au declansat reactiile si sentimentele negative.

Intreaba-te: Ce simt?
Invita si constientizeaza-ti toate sentimentele, oricare ar fi ele: furie, tristete, frica, resentimente, invidie. Nu judeca niciunul din ele. Este pur si simplu energie care se misca prin tine. Nu este nici de bine, nici de rau. Este doar energie.

Pe masura ce simti ce se intampla in interior, observa familiaritatea sentimentelor. Adu-ti aminte de un timp trecut din viata ta cand ai simtit aceste sentimente. Intr-un anume punct, te vei simti ca un copil si vei realiza ca acel copil inca traieste in interiorul tau. Observa ca aceste sentimente pe care copilul din tine le experimenteaza exista acolo pentru ca s-au intamplat anumite evenimente, intr-un anumit moment. Nu este nimic gresit in a avea aceste sentimente. Ele sunt rezultatul natural a ceea ce s-a intamplat.

Acum e momentul sa fii prietenul acestui copilas din interiorul tau. Experimenteaza acea parte din tine care este ca un prieten loial, plin de compasiune, care te iubeste neconditionat. Iti poate lua ceva timp si rabdare sa gasesti acest aspect din tine, dar te asigur, este acolo. Daca crezi ca nu este dragoste acolo, elibereaza acest gand si priveste-ti inima din perspectiva Observatorului-observatorul neutru din interiorul tau.

La inceput poti simti o senzatie de caldura. Mentine-ti atentia asupra inimii, elibereaza gandurile si observa. Vei simti tandrete, lumina, spatiu si caldura. Cu aceasta dragoste din inima, imagineaza-te pe tine imbratisandu-ti copilul interior, astfel incat el sa stie ca esti aici pentru el:
“Buna, micutule, sunt aici cu tine. Voi fi aici cu tine si tu vei simti asta. Nu te voi parasi. Voi ramane cu tine cat timp ai nevoie. Putem simti asta impreuna. Nu esti singur.

Nu sunt aici sa incerc sa te repar sau sa te schimb. Vreau sa fiu cu tine asa cum esti. Te iubesc asa cum esti. Nu am asteptari de la tine. Sunt fericit sa fiu cu tine. Esti foarte important pentru mine si te iubesc foarte mult.”

Adu-ti copilul ranit in inima

Noi suferim atunci cand consideram ca suntem in afara inimii noastre. Poate consideram ca suferim din lipsa dragostei celor din jur, insa nu este niciodata vorba despre asta. Suferinta noastra provine din a gandi si a simti faptul ca suntem in afara propriei iubiri. Nimic nu este mai dureros decat asta. Acesta este locul de absoluta lipsa de putere. Aducandu-ne atentia in inima, din nou, e momentul sa ne inconjuram copilul interior cu dragoste. Cu cat esti mai mult alaturi de el si il cunosti, cu atat iti va lua mai putin efort pentru a-l iubi.

Te vei indragosti de aceasta parte din tine cand iti vei permite sa experimentezi adancimea fiintei sale tandre si minunate. In cele din urma, asta esti tu! Starea noastra naturala este sa ne iubim pe noi insine. Trebuie doar sa ne dam spatiu sa privim si sa vedem frumusetea si puritatea acestei fiinte mici din noi, pentru a deveni constienti de cata dragoste si compasiune simtim deja pentru noi insine.

Pentru multi dintre noi, compasiunea pentru propria persoana este precum mancarea pentru cei infometati. Cand incepi sa simti propria iubire, vei realiza cata energie ai consumat incercand sa lasi dragostea si compasiunea pe dinafara. Si ca nu conteaza cat ai primit de la ceilalti, nu a fost niciodata de ajuns. Pentru ca nu ti-a schimbat credintele interioare. Daca cineva iti spune “esti minunat” si in fiinta ta, poate in subconstient, iti spui tie insuti “nu, nu sunt,” dragostea celuilalt nu iti va folosi decat, temporar, pe post de bandaj. Nu va trece mult pana vei cere si mai mult de la persoana respectiva sau de la altcineva. Si cu cat vei primi mai multa atentie, cu atat nu va fi suficient.

Numai compasiunea pentru propria persoana si dragostea de sine va putea umple acel gol interior care provine din credinta falsa ca nu suntem demni de iubit. A-ti arata compasiune pentru tine insuti iti permite sa experimentezi constient si direct, pentru tine si despre tine, ca esti cu adevarat de iubit si esti iubit. Aceasta experienta directa va schimba credinta ta veche si falsa la nivel energetic-spiritual, emotional si psihologic. Schimbarea in vibratia ta iti va schimba si celulele tale, eliberand energia lipsei.

Rabdarea

Dupa o viata de practica a judecatii de sine, autocritica va mai aparea din cand in cand daca nu intelegem procesul sau daca nu suntem capabili si facem tot procesul o data. Incepe de unde esti. Atunci cand, in trecut, am experimentat traume severe, orice discutie despre compasiunea de sine poate suna ca o limba straina. Este in regula. Pas cu pas, vei fi ghidat catre nivelul urmator.

Cand practici aceste sugestii de trezire a compasiunii de sine, probabil ca iti va lua ceva timp. Ne vindecam pas cu pas. Pentru unele din amintirile intense din trecut poate lua mai mult timp sa acceptam sentimentele conectate cu ele si sa ne acordam noua insine compasiune in acele zone. Nu considera ca ai gresit. Acorda-ti compasiune indiferent unde te afli in acest proces. Fii acolo unde esti si lucreaza cu tine de acolo. Fii bland cu tine indiferent ce se intampla in interiorul tau. Este suficient pentru a practica compasiunea de sine!

Care sunt rezultatele acestei practici?

Toate comportamentele de aparare pe care le-am adaptat – retragerea, proiectarea propriilor sentimente – au fost desemnate sa faca parte din psihicul nostru pentru a ne proteja copilul ranit, in singurul mod in care stiam sa o facem. Cand aducem puterea compasiunii in viata noastra, se intampla vindecarea psihologica. Psihicul nostru nu mai simte nevoia sa ia masuri defensive pentru a proteja copilul interior vulnerabil, din momentul in care vede ca in final avem grija de acest copil intr-un mod corespunzator.

Cand practici compasiunea de sine, vei descoperi mai mult spatiu si o stare de bine din interior. Vei simti mai multa libertate de a te arata asa cum esti. Cand iti vei cunoaste copilul interior mai mult si ii vei acorda mai mult dragostea ta, vei cunoaste autoimputernicirea adevarata si vei avea incredere mai multa in capacitatea de a avea grija de tine. Vei putea impune limite mai sanatoase altor oameni si nu vei depinde de ei pentru a avea grija de tine.

Pe masura ce simti mai multa iubire pentru tine, campul tau energetic va vibra altfel si vei putea atrage in viata ta circumstante care iti vor aduce iubirea.

traducere de pe http://www.wellbeingalignment.com/[/fusion_builder_column][/fusion_builder_row][/fusion_builder_container]

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here