Acasă Descoperiri De ce IQ -urile noastre sunt mai mari decat ale bunicilor nostri?

De ce IQ -urile noastre sunt mai mari decat ale bunicilor nostri?

0
De ce IQ -urile noastre sunt mai mari decat ale bunicilor nostri?
de ce IQ -urile noastre sunt mai mari decat ale bunicilor nostri

Dezvoltarea IQ –ului uman cunoaste o serie de transformari o data cu inceputul secolului 20.

Discursul de mai jos sustinut de filosoful James Flynn nu va raspunde doar intrebarii din titlu. Ci, ca orice discurs de calitate, el reprezinta o viziune ampla asupra educatiei si imbunatatirii la nivel cognitiv. Astfel, intrebarea de mai sus nu este altceva decat punctul de plecare al unei serii de alte intrebari legate de schimbarile mentale pe care oamenii le-au trait de-a lungul anilor.

5

“Vom face o calatorie rapida de-a lungul istoriei cognitive a secolului 20 deoarece de-a lungul acestui secol, mintile noastre au suferit schimbari dramatice. Dupa cum stiti, masinile de acum nu mai sunt cele pe care oamenii le conduceau in 1900 deoarece atat drumurile, cat si tehnologia au avut parte de imbunatatiri. Astfel, si mintile noastre s-au schimbat. Am trecut din extrema oamenilor care se confruntau cu o lume concreta la extrema oamenilor care dau piept cu o lume complexa, o lume in care este nevoie sa dezvoltam noi obiceiuri mentale. Aceste lucruri includ trecerea de la concret la abstract, cat si luarea in serios a diferitelor ipoteze, intrebadu-ne mai degraba “cum ar fi daca…” decat “cum este…”.

Acesta schimbare dramatica mi-a atras atentia in special in ceea ce priveste IQ –ul tot mai dezvoltat pe care il au oamenii o data cu trecerea timpului. Acest lucru nu inseamna ca raspundem la cateva intrebari in plus la testele de IQ, ci ca raspundem la mai multe intrebari decat generatiile noastre care au inventat intrebarile. Daca analizam punctajul pe care oamenii de acum un secol il atingeau, media era de 70. In zilele noastre, media este de 130. Acest lucru a dat nastere unei serii vaste de intrebari. Erau stramosii nostri la limita retardarii? Deoarece scorul de 70 reprezinta limita retardarii mentale. Ori noi suntem cu adevarat inzestrati? Deoarece 130 este scorul pe care un om inzestrat il atinge.

Acum va voi prezenta o a treia alternativa care este mult mai revelatoare decat celelalte. Sa ne imaginam ca un martian ajunge pe Pamant, iar ceea ce descopera este o civilizatie ruinata. Si sa ne mai imaginam ca acest martian era un arheolog care analiza rezultatele pe care oamenii le au in timpul trasului cu pusca. Pentru inceput, el a analizat anul 1865 si a decoperit ca intr-un minut, oamenii aruncau un singur glont in tinta. Apoi, in 1898, ei aruncau 5 gloante in tinta intr-un singur minut, iar mai tarziu, in 1918, au ajuns sa arunce 100 de gloante. Desigur ca arheologul ar fi destul de confuz in aceste circumstante. El ar considera ca aceste teste au fost inventate pentru a se descoperi rapiditatea oamenilor, controlul pe care il au asupra armei, cat si capacitatea de a observa rapid o tinta. Cum este posibil ca aceste scoruri sa evolueze intr-un ritm atat de rapid? Desigur ca noi cunoastem acum raspunsul. Daca aruncam o privire asupra campului de lupta, putem observa ca in timpul Razboiului Civil, oamenii foloseau muschete, in timpul Razboiului dintre Spania si Statele Unite ale Americii, oamenii se luptau cu arme de foc cu fitil, iar in Primul Razboi Mondial au ajuns sa foloseasca mitraliere. Asadar, echipamentul era cel care facea diferenta, nu anumite capacitati ale oamenilor.

Asadar, lucrul asupra caruia trebuie sa ne oprim este mentalitatea care a schimbat artileria de-a lungul celor o suta de ani. In acest sens, vom primi ajutor din partea unui ganditor: Luria. Luria a analizat oamenii pana in momentul epocii stiintifice si a observat ca acestia opuneau rezistenta in ceea ce priveste clasificarea lumii concrete. El a observat ca ei erau rezistenti in fara deductiilor ipotetice, in fata speculatiilor legate de ce s-ar putea intampla si a descoperit ca ei nu se descurcau atunci cand aveau de-a face cu situatii abstracte.

Permiteti-mi acum sa va ofer o mostra a interviurilor lor. El a discutat cu un sef dintr-un sat rusesc. Precum majoritatea oamenilor din perioada anilor 1900, el avea patru clase primare. Luria l-a intrebat pe acesta ce au ciorile si pestii in comun. Iar omul a raspuns: “Absolut nimic. Vezi tu, pot sa mananc un peste. Dar nu pot sa mananc o cioara. O cioara poate sa ciuguleasca un peste. Un peste nu-i poate face nimic unei ciori.” Luria a intrebat: “Dar nu sunt amandoua animale?”, iar el a raspuns: “Normal ca nu sunt. Unul este peste. Celalat este pasare.” Ceea ce il interesa pe acest om era, de fapt, ce putea face el cu aceste obiecte concrete.

Apoi Luria s-a dus catre o alta persoana si i-a spus urmatorul lucru: :” Nu exista nicio camila in Germania. Hamburg este un oras in Germania. Exista camile in Hamburg?” Iar omul i-a raspuns: Ei bine, daca este suficient de mare, este posibil sa fie camile acolo”. Asa ca Luria a spus: “Dar ce sugereaza vorbele mele?”, iar omul a spus: “Ei bine, poate faptul ca este un sat mic si ca nu este loc pentru camile.” Cu alte cuvinte, el a tratat aceasta problema doar la modul concret. Astfel, era obisnuit ca aceste camile sa triasca la sate si ii era imposibil sa-si imagineze situatia ipotetica de a gasi camile in Germania.

Un al treilea interviu a avut drept subiect Polul Nord. Luria a spus: “Mereu ninge la Polul Nord. Din cauza acestui lucru, ursii sunt albi. Ce culoare au ursii la Polul Nord?” Raspunsul a fost urmatorul:„Acest lucru are nevoie de o dovada. Daca un om intelept vine de la Polul Nord si imi spune ca ursii sunt albi, il pot crede, dar totii ursi pe care i-am vazut erau maro “ Vedeti voi, aceasta persoana respingea imaginea unei lumi concrete si analiza lumea doar prin prisma experientei din fiecare zi. Unul dintre oameni chiar i-a spus lui Luria: “Cum sa rezolvam niste probleme care nu sunt reale? Niciuna dintre aceste probleme nu este reala. Cum ne putem reporta la ea?”

Asadar, ce diferente aduc aceste trei categorii in lumea reala, dincolo de camerele de testare – clasificarea, folosirea logicii in locul abstractului, luarea unei ipoteze in serios ? Sa luam cateva exemple.

In primul rand, in zilele noastre, aproape oricine primeste o diploma o data cu terminarea liceului. Am trecut de la 4 ore de scoala la 8 ore, iar 52% dintre americani au continuat si o facultate. Nu numai ca acum ne bucuram de mai multa educatie, dar aceasta educatie este in principal stiintifica. Totusi, nu ne putem folosi de stiinta fara sa clasificam lumea. Nu ne putem folosi de stiinta fara sa propunem ipoteze. Nu ne putem folosi de stiinta fara a gasi o logica a evenimentelor. Lucrurile au suferit o schimbare chiar si in scoala generala. Sa luam exemplu examinarile oferite copiiilor de 14 ani in anul 1910. Toate contineau informatii concrete. De exemplu, care sunt capitalele celor 45 de state existente la vremea aceea? Insa educatia s-a schimbat. In prezent, luam ipotezele in serios si folosim termeni abstracti pe care ii conectam cu elemente logice.

Dar cum stau lucrurile in ceea ce priveste locurile de munca? Ei bine, in 1900, 3% din americani practicau profesii care aveau cereri preponderent cognitive. Numai 3 % erau doctori, avocati sau profesori. In prezent, 35% dintre americani practica astfel de profesii. Insa aceste cereri sunt mult mai flexibile decat inainte. Profesiile au fost si ele imbunatatite. Sa comparam doctorii anilor 1900 care avea cateva solutii pentru diferite boli cu specialistul zilelor noastre care are in spate ani intregi de training. Sau sa luam un fermier al zilelor noastre. Consider ca fermierul zilelor noastre este diferit de cel din anul 1900. Asadar, nu avem in vedere doar cererile care s-au schimbat la nivel cognitiv, ci si dezvoltarea sarcinilor profesiilor.

Asadar, am vorbit atat despre educatie, cat si despre slujbe. Dar si anumite anumite obiceiuri care au luat amploare in secolul 20 s-au conturat in zone neasteptate. Eu sunt un filosof moral. Poate ca uneori ma mai intereseaza si psihologia, insa domeniul meu de activitate este in general dezbaterea morala. De-a lungul timpului, dezbaterea morala a fost luata cu asalt deoarece luam ipotezele prea in serios si cautam conexiuni logice. Cand m-am intors acasa de la universitate in anul 1955, in timpul lui Martin Luther King, multi oameni ale acelor vremuri au inceput sa aiba certuri cu parintii si bunicii. Tatal meu s-a nascut in 1885 si era pe jumatate rasist. Ca irlandez, el ura atat de mult englezii incat nu prea mai nutrea emotii pentru nimeni altcineva. (Rasete). Iar in momentul in care le-am spus parintilor nostri: “Cum te-ai simti daca maine dimineata te-ai trezi negru?”, ei au spus ca acesta a fost cel mai absurd lucru pe care l-au auzit vreodata. Cunoasteti voi pe cineva care s-a trezit dimineata negru? (Rasete)

Cu alte cuvinte, ei erau inchistati in atitudinile concrete pe care le mostenisera. Ei nu ar fi luat o ipoteza in serios si, fara aceasta, este dificil sa gasim o serie de argumente de ordin moral. Intrebarea care urmeaza este cum au fost demonstrate toate aceste lucruri prin intemediul testelor de IQ. Daca va uitati la un test de IQ, veti observa ca punctele forte ale unei persoane se regasesc intr-o categorie anume. Si mai exista o serie de teste IQ care folosesc logica in locul termenilor abstracti. Poate ca multi dintre voi ati facut astfel de teste care folosesc analogii. In 1900, oamenii reuseau sa faca analogii simple. De exemplu, pisicile sunt asemanatoare cu felinele. Cu ce seamana cainii? Ei vor raspunde ca seamana cu lupii. In schimb, din 1960, testele de IQ au inceput sa apara sub o alta forma. Sa presupunem ca avem doua patrate urmate de un triunghi, intrebarea este ce urmeaza dupa doua cercuri. Ei ar putea spune ca un semicerc. Asa cum un triunghi este jumatate de patrat, un semicerc este jumatate de cerc. In 2010, ne intrebam ce urmeaza dupa doi de 16, iar raspunsul va fi 8 deoarece 8 este jumatatea lui 16. Asadar, ne-am indepartat atat de tare de lumea concreta incat am ajuns sa ignoram lucrurile de baza care ar oferi raspunsul la o intrebare.

Acum nu voi spune un lucru prea placut. Din anumite puncte de vedere, nu am progresat. Una dintre modalitatile prin care avem de-a face cu o lume moderna si sofisticata este politica. Din pacate, nu poti face politica daca esti ignorant in ceea ce priveste istoria sau alte tari, chiar daca ai principii, poti face clasificari, sau poti folosi logica in locul abstractului. Am observat o noua moda in randul tinerilor americani: ei citesc mai putina istorie si mai putina literatura. Ei traiesc intr-un glob al prezentului. Ei nu stiu prea multe despre Razboiul din Vietnam. Ei nu stiu cine au fost aliatii Americii in cel de –al doilea Razboi Mondial.

Dar nu as vrea sa inchei acest discurs intr-un ton pesimist.Secolul 20 a oferit oamenilor o serie de “rezerve cognitive”, chiar daca aristocratii erau convinsi ca oamenii obisnuiti nu vor reusi niciodata sa –si imparatasca viziunile si abilitatile.
(Aplauze)”

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here