[fusion_builder_container hundred_percent=”yes” overflow=”visible”][fusion_builder_row][fusion_builder_column type=”1_1″ background_position=”left top” background_color=”” border_size=”” border_color=”” border_style=”solid” spacing=”yes” background_image=”” background_repeat=”no-repeat” padding=”” margin_top=”0px” margin_bottom=”0px” class=”” id=”” animation_type=”” animation_speed=”0.3″ animation_direction=”left” hide_on_mobile=”no” center_content=”no” min_height=”none”]

intre-pasul-inainte-si-pasul-inapoi-adevar-versus-incurajare
intre pasul inainte si pasul inapoi adevar versus incurajare

Chiar si lucrurile marunte au nevoie, la mine, de un plan – un plan pe care-l concep intotdeauna incepand cu rotundul cuvant “trebuie” (e “rotund” pentru ca, oricat l-ai invarti, odata rostit te indeamna sa faci ce ti-ai propus si cu greu scapi de el).

De exemplu, “Azi trebuie sa aranjez actele” sau “Azi trebuie sa nu mai stau in fata calculatorului mai mult de cinci ore”.

Mergand pe acelasi principiu, planul, pana si pentru a fi dus la indeplinire, trebuie sa fie impartasit prietenilor si cunoscutilor.

Asa prinde mai repede contur.

Desigur, pentru a ma putea urni am nevoie de incurajari, pe care le astept zambind. Dar ce fac atunci cand ele nu vin?

Vorbesc acum de proiecte importante pentru mine, despre decizii luate, care ar avea nevoie de cel  mult “daca asta iti doresti tu, este foarte bine”.

Ultimul lucru care m-a macinat – alegerea numelui pentru copil. Desigur, l-am spus tuturor celor care m-au intrebat iar reactiile, surprinzator, au fost pro si contra.

Vazand asta am inceput sa ma intreb, nedumerita, daca este bine sa fii mereu sincer sau sunt situatii in care trebuie sa pui diplomatia inaintea sinceritatii.

Mi-am si raspuns, dupa ce zile intregi am facut liste cu nume de copii: atunci cand este vorba de gustul omului, intotdeauna este bine sa il incurajezi. Altfel, el va urma drumul pe care a pornit, insa cu inima indoita.

De asemenea, m-am gandit in ultima perioada la atitudinea pe care trebuie sa o avem fata de oamenii care s-au propus sa faca un lucru, insa nu sunt convinsi ca e bine sau rau.

Atunci cand noi nu am experimentat acel lucru, ci doar avem o vaga idee despre ce s-ar putea intampla – asa cum are si persoana care ne-a vorbit despre planul sau, cred ca singura solutie este de a-l incuraja.

Altfel, vorbind in necunoastere de cauza, putem sa inchidem un drum ce ar fi adus lucruri pozitive, am deveni o piatra pe care apa limpede trebuie sa o ocoleasca.

Asadar, consider ca, in lipsa propriei experiente, atitudinea incurajatoare are prioritate, este pasul inainte.

Toti avem nevoie de incurajare, chiar si atunci cand stim ca planul facut nu este unul dintre cele mai bune.

 

Articol scris de Alina Balasa, utilizator Aimee.ro

 [/fusion_builder_column][/fusion_builder_row][/fusion_builder_container]

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here