Ce s-ar intampla daca ne-am pierde, rand pe rand, simturile?

Oare ne-am putea continua viata, la fel ca inainte? Cum ne-am mai putea raporta la ceilalti daca ne-am pierde dintr-o data mijloacele prin care ne reprezentam lumea in interiorul nostru? Acesta este subiectul pe care il propune filmul Perfect sense pe care vi-l recomand din suflet.

Filmul atinge un loc profund din noi, in mare parte pentru ca, de cele mai multe ori, uitam cat de mult din savoarea vietii provine din faptul ca putem mirosi o floare, putem asculta o melodie, putem gusta o bucatica de ciocolata sau putem vedea cerul. Pe langa haosul general care s-ar instala in lume, daca am pierde tot ce ne ajuta sa ne raportam la exterior si ne-ar ramane doar capacitatea de a simti, poate am capata si curajul sa mai dam o sansa dragostei si sa transformam ideea de intimitate in ceva cu adevarat profund. Si in lipsa oricarui alt loc spre care sa privim, am privi in sfarsit in interior.

“Acum e intuneric. Dar ei simt respiratia celuilalt. Si stiu tot ce au nevoie sa stie. Se saruta. Si simt lacrima celuilalt pe obrajii lor. Si daca ar mai fi ramas cineva sa-i vada, atunci ar arata ca niste iubiti obisnuiti. Mangaindu-si fata, trup langa trup, cu ochii inchisi, fara sa observe lumea din jurul lor.

Pentru ca asta e modul in care viata merge mai departe. Pur si simplu.”

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here