La editura ForYou a aparut de curand cartea Suflete curajoase, scrisa de Robert Schwartz.
Iata o scurta prezentare facuta de d-na Monica Visan, care s-a ocupat de publicarea ei:
“Dragii mei, am publicat o noua carte, care intr-adevar va schimba multe vieti, iar in conjuctura de acum chiar TREBUIE citita, in sensul ca ne ajuta sa intelegem cum merge viata noastra si ca nimeni nu este victima, nimeni nu e calau, ci totul tine de liberul nostru arbitru dinainte de nastere si din timpul vietii. Cartea ne va ajuta sa IERTAM si sa IUBIM – cele doua cerinte ale vremurilor noastre. Va doresc lectura placuta si, mai ales, sa primiti lumina necesara pentru a accepta aceasta varianta a modului in care ne organizam viata, pe care Robert Schwartz ne-o ofera si eu o simt ca fiind absolut adevarata.”
Mai jos, un fragment din carte despre Christina, care a suferi ingrozitor pentru ca a deschis un plic din cutia postala, in care era o bomba:
“Voi vedea numai lumina.”
Aceasta afirmatie aparent simpla, rostita de Christina inainte de a se naste, in legatura cu viata ei viitoare, inseamna mult mai mult decat ar putea parea la prima vedere. Semnifica o intentie de a fi cine este ea cu adevarat. Lumina pe care o vede ea in ceilalti, inclusiv in sufletul care a pus bomba, oglindeste lumina din interiorul ei. Pe chipurile celorlalti, ea isi vede propria infatisare.
Tema principala a acestei carti este ca noi suntem iubire. Este mai mult decat o simpla notiune ori un sentiment placut. Aceasta este natura noastra, ca suflete. Este evidenta in dorinta noastra de dinainte de nastere de a ne ajuta unii pe altii. Este exprimata prin mangaierile tandre si cuvintele pline de compasiune dintre sufletele care isi fac planul vietii pe care o vor avea impreuna. Si se reflecta in planurile de viata, care ne binecuvanteaza cu sansa de a descoperi si de a cunoaste mai profund ce inseamna sa fii iubire.
Acasa, in lumea noastra non-fizica, exista numai lumina. Fara intuneric, fara contrastul fata de lumina, nu putem aprecia pe deplin lumina pe care o vedem. Fara contrastul fata de lumina, nu putem cunoaste, complet si profund, cine suntem noi cu adevarat. Astfel, ne planificam vieti in care uitam de adevaratele noastre identitati, sperand ca incercarile ne vor trezi, convinsi ca din aducerea aminte se va naste o mai mare cunoastere de sine.
In lumea spirituala, unde exista numai lumina, nu avem ce ierta. Acolo, stim ca suntem iubire si, astfel, exprimam doar iubire, caci numai ceea ce este cunoscut poate fi exprimat. Niciun suflet care este constient ca reprezinta iubire nu ar exprima vreodata altceva. Niciun suflet care stie ca e iubire nu ar crea vreodata un motiv de iertare.
Totusi, iertarea este o expresie a iubirii. Fara a avea ocazia de a o folosi, nu am putea experimenta ca suntem iubire in aceasta forma. Asadar, cream pacte in care unii dintre noi, care am uitat ca suntem iubire, vom face acte ce par a avea nevoie sa fie iertate; altii, la fel de inconstienti de faptul ca suntem iubire, ne vom alege provocarea de a o oferi.
Asa a fost si intelegerea facuta intre Christina si cel care a confectionat bomba. Christina nu mai intruchipeaza furia intensa si vina pe care le-a simtit candva, in aceasta viata; ea este iubirea, este iertarea care a rezultat din acele sentimente. Si nici cel care a pus bomba nu reprezinta persoana care credem noi ca este.
El nu este ura care a creat explozia, ci, mai degraba, sufletul care a spus: „Nu vreau niciodata sa ucid, sa ranesc, sa insel sau sa fac rau cuiva. Nu e niciodata intentia mea”. Dorinta sa de a fi „auzit clar” este, pur si simplu, o dorinta de a primi, cat timp se afla in trup, aceeasi iubire si intelegere pe care Christina i le-a aratat cand, in lumea spirituala, au planificat intersectarea vietilor lor.
Acea intersectare reprezinta si o ocazie, si o motivatie pentru Christina sa-si aduca aminte. Asa cum a fost proiectata, o parte din acea aducere aminte trebuia sa aiba loc in perioada de dupa accident, cand avea sa-si piarda cunostinta, iar ghizii spirituali si membrii sufletului-grup aveau sa-i aminteasca de planul ei: cel de auto-vindecare, urmata de vindecarea celorlalti. Pentru a putea produce un serviciu lumii, aducerea aminte este cel mai mare dar ce poate fi oferit.
Prin urmare, planul Christinei este cel al unui Lucrator intru Lumina, un suflet care isi propune dinainte de nastere sa-si aduca aminte de intelepciunea sa launtrica, pentru ca mai apoi, asa cum a spus Cassandra, sa genereze acea frumusete, acele sentimente de compasiune si intelegere, pentru toti oamenii care trec prin acelasi lucru.
Important este ca Christina a trebuit sa-si aminteasca lumina sa fireasca, inainte de a o putea impartasi cu ceilalti. Aducandu-si aminte, s-a inaltat la o vibratie la care poate insufleti si vindeca. Energia ei, si nu cuvintele si actiunile sale, face acest lucru, iar puterea acestei energii izvoraste din transformarea personala.
Christina ii poate ajuta pe cei nedreptatiti sa ierte, numai in masura in care ea insasi vede, cu adevarat, frumusete in cel care a provocat explozia; poate cultiva sentimentul de recunostinta in cei inraiti de soarta, numai in masura in care ea insasi simte, in mod autentic, recunostinta.
Christina poate oferi aceste binecuvantari, deoarece a iertat in niste conditii care ar fi putut sa dea nastere unei furii cumplite. Intr-adevar, nu profesia sa, ci trairea acestei iertari o face pe Christina sa fie o vindecatoare.
Desi putea sa-si inchida inima, ea a ales in schimb sa si-o deschida. Fiecare persoana care parcurge calatoria de vindecare ii calca pe urme. Chiar daca ar fi jucat un alt rol in societate, daca acele urme ar fi fost mai putin vizibile, ele ar fi ramas la fel de importante.
Daca vreti sa aduceti lumina si vindecare in lume, dar credeti ca impactul vostru e restrictionat de rol, ca puterea e slabita de circumstante, ca efectul e limitat de ranile provocate de un accident fizic, fiti siguri ca intreaga lume stie ca sunteti aici. Sunteti auziti. Sunteti vazuti.
Si chiar si acolo unde vocea voastra nu ajunge, iar picioarele voastre nu pasesc, fiecare suflet va simte prezenta, la niveluri ce depasesc perceptia umana, constienta. Iar impactul vostru radiaza tot mai departe, prin alte dimensiuni, dimensiuni ce par a fi, dar nu sunt, foarte indepartate de voi.
Lumina pe care o traiti, iertarea pe care o raspanditi, vindecarea pe care o creati si iubirea despre care va amintiti ca sunteti, toate sunt profund simtite de cei aflati in trup si in spirit. Faptul ca puteti sa aduceti lumii speranta si constienta, se datoreaza Christinei, care, inainte de nastere, a ales sa va aduca voua speranta si constienta. Christina isi indeplineste acum planul de dinainte de nastere, astfel incat si voi sa vi-l puteti indeplini pe al vostru.
Iar cand Christina se va intoarce in lumea spirituala, efectele vietii ei vor continua sa se raspandeasca in intregul plan fizic. Ca mana care atinge un geam curat, fiecare dintre vietile noastre lasa amprente care rezista cu mult timp dupa atingere. O parte din energia noastra ramane in formele-gand despre care a vorbit Cassandra; totul reverbereaza in timp si spatiu, afectandu-i nu doar pe cei care impart spatiul Pamantului cu noi, cat suntem aici, ci si pe cei care vor veni dupa noi.
A intelege amprenta de nesters pe care o lasa fiecare dintre noi in lume inseamna a infrunta o mare responsabilitate. Christina a stiut de aceasta responsabilitate inainte de a se naste si, astfel, si-a planificat o incercare, ce avea sa lase in urma o profunda vindecare. Poate ca, atunci, fostul sot al Christinei si-a gasit pacea, intelegand care era rolul lui din planul ei de viata.
Daca s-a trezit si a inteles rolul pe care l-a jucat, vina a fost inlocuita cu iertare de sine, iar remuscarile cu acceptare si pace. Daca si-a recunoscut curajul pe care l-a demonstrat in aplicarea unui plan de care nu era constient, atunci iubirea de sine a inflorit. Daca nu a avut parte de o asemenea trezire, inseamna ca a ramas cufundat intr-o iluzie creata de el insusi, o iluzie care impiedica procesul de dezvoltare si de invatare pe care l-a cautat inainte de a se naste.
Acelasi lucru poate fi spus si despre cel care a pus bomba. Cat de mult s-ar transforma felul in care se percepe pe sine, daca ar sti ca rolul lui este de a fi „un punct foarte inalt de lumina”. Desi acum este posibil sa creada ca e manie si ura, pe viitor ar putea sa inteleaga ca nu a avut intentia de a rani, ci a vrut doar sa fie auzit si a reprezentat mijlocul prin care Christina a adus vindecare in lume. Daca va avea o astfel de trezire, va putea sa accepte iertarea Christinei – o energie atat de puternica, incat patrunde chiar pana la nivelul ADN-ului uman.
Atunci cand ne intoarcem in spirit si ne aducem aminte de planurile de dinainte de nastere, pe care le-am facut cu cei care aveau sa ne „nedreptateasca”, devenim iar constienti de lumina lor. Pana atunci, provocarea noastra este de a le vedea lumina cat timp ne aflam in trup, dincolo de val – aici, unde amnezia pe care noi insine am ales-o nu ne permite sa le vedem adevaratele identitati.
Putem face acest lucru daca intelegem ca oamenii din viata noastra sunt suflete eterne, non-fizice, care joaca roluri temporare, pe o scena fizica. Asemenea sufletului care a pus explozibilul, acestea fac parte dintr-un plan mai amplu, care, de cele mai multe ori, ne ramane ascuns.
Insa putem intelege ca fiecare persoana pe care o intalnim este o scanteie de Lumina Divina, o fiinta sublima, iubitoare, cu care formam un intreg. Orice este mai prejos, nu este adevarat. Orice altceva este o iluzie.
A vedea doar lumina, inseamna a vedea doar Divinitatea din fiecare persoana care paseste pe suprafata Pamantului.
