Psihoterapie si consiliere cognitiv comportamentala – Frank Wills, Editura Herald
Cele mai bune carti

Psihoterapie si consiliere cognitiv comportamentala – Frank Wills, Editura Herald

Desi se adreseaza cu precadere terapeutilor, cartea regasita la Editura Herald, “Psihoterapie si consiliere cognitiv comportamentala,” poate fi privita drept un instrument util celor care vor sa aprofundeze conexiunea dintre propriile ganduri, emotii si comportamente.

Descoperita de Aaron Beck , terapia cognitiv comportamentala ( TCC ) are la baza urmatoarea premisa: “modul in care oamenii gandesc despre situatiile in care se afla influenteaza modul in care ei simt si se comporta.”

Pentru a intelege aceasta premisa, autorul da exemplul a doi oameni aflati fata in fata cu posibilitatea concedierii lor.

Unul dintre ei a zis: “Asta e groaznic, s-ar putea sa nu imi mai gasesc niciodata de lucru. Ce va crede sotia mea? S-ar putea sa ma paraseasca.”

In schimb, reactia celuilalt a fost urmatoarea: “Hmm, nu e bine. E o situatie grea. Pe de alta parte, nu sunt atat de fericit sa muncesc acolo, aceasta ar putea fi o sansa sa incerc sa fac alte lucruri care ma intereseaza.”

Daca primul om se simtea cu adevarat disperat, cel de-al doilea isi exprima ingrijorarea, insa putem intrezari si o raza de speranta.

Iata cateva dintre principiile de baza ale TCC oferite de Beck:

TCC se bazeaza pe o formulare cognitiv – comportamentala
• TCC se bazeaza pe o relatie terapeutica solida
• TCC se bazeaza pe colaborarea terapeut – client
• TCC este o terapie relativ de scurta durata
• TCC este centrata pe probleme si orientata catre rezultate
• TCC se centreaza initial pe problemele actuale.
• TCC este educationala.
• TCC apeleaza regulat la practica temelor pentru acasa.
• TCC foloseste tehnici diverse pentru schimbarea modului de gandire, a starii emotionale si a comportamentului.

Daca principiile de mai sus vizeaza in mod direct terapeutul, putem vorbi si despre existenta unui “client potrivit” pentru o astfel de practica.

Indiferent de experienta terapeutului, adesea este destul de dificil pentru acesta sa anticipeze reactiile clientului sau.

Astfel, autorul aduce in prim plan relatia de acceptare si neacceptare in ceea ce priveste clientul.

O persoana care accepta terapia, poate fi recunoscuta dupa urmatoarele criterii:

• Are acces la propriile ganduri si sentimente.
• Accepta o parte din responsabilitatea pentru schimbare.
• Intelege logica TCC si formularea
• Capabil sa sustina o relatie “suficient de buna” cu terapeutul
• Un anume optimism fata de terapie.

Pe de alta parte, sentimentul neacceptarii poate fi regasit in urmatoarele criterii:

• Functionare cognitiva problematica
• Probleme grave sau cronice
• Lipsa vointei de a renunta la comportamentele de evitare
• Lipsa vointei de a efectua teme pentru acasa
• Un pesimism pronuntat fata de terapie

Un rol important in TCC in are evaluarea clientului si modalitatea in care terapeutul reuseste sa obtina detalii de la acesta.

Procesul de fata include mai multe etape de la definirea problemei curente, identificarea factorilor care alimenteaza problema, la reamintirea modalitatii de instalare si dezvoltare a problemei pana la asteptarile pe care clientul le are de la terapie.

Lucrul cu gandurile negative

O activitate esentiala in TCC este identificarea gandurilor negative.

Atunci cand un client se confrunta cu o serie de ganduri sau credinte negative, terapeutul trebuie sa incerce sa ajute clientul sa-si inteleaga propria modalitate de gandire.

Pentru ca acest proces sa se dovedeasca a fi unul eficient, terapeutul poate apela la descoperirea ghidata a starii clientului prin adresarea treptata a unor intrebari de tipul:

• “Ce vrei sa spui cand spui x?
• Ce dovedeste ca x este adevarat? ce dovedeste ca x nu este adevarat?
• Ce s-ar putea intampla in cel mai rau caz?
• Ce te face sa crezi ca acest lucru s-ar putea intampla?
• Si daca s-ar intampla, ce ar urma?
• Daca s-ar fi intamplat deja, ce ai face? Cum ai gestiona situatia?
• Ai mai fost pus in situatii similare in trecut?
• Cum ai gestiona-o atunci?
• Cum te simti cand gandesti asa?
Ai obiceiul sa acorzi atentie numai unui singur apect? Cum ar fi daca l-ai privi dintr-o alta perspectiva?
• Ce i-ai spune unui prieten care continua sa isi spuna siesi x? (de exemplu, “sunt prost”. “sunt ingrozitor”?)
• Cum ar functiona acestea pentru tine?
• Te ajuta sau nu sa gandesti asa?
• Ce crezi ca ai putea schimba pentru a fi mai bine pentru tine?”

Exista situatii in care putem avea probleme in a identifica gandurile si emotiile negative.

Acest lucru este posibil deoarece putem confunda sentimentele cu gandurile.

De exemplu, putem afirma: “Simt ca nu voi lua examenul.”

Un alt caz este acela in care clientul nu poate identifica cu claritate un gand care provoaca distres sau cand gandul negativ al clientului apare sub forma de intrebari de tipul: “De ce tocmai eu am fost lasat pe dinafara?”

Alte elemente care pot perturba realitatea noastra sunt distorsiunile cognitive. Acestea pot aparea sub forma de:

a) Aplicarea unor etichete negative: “Sunt plicticos”/ “Nu valorez nimic”/”Viata acum e ca o jungla”
b) Construirea de predictii negative: “Nu voi gasi niciodata pe altcineva”/ Fetele ma vor parasi intordeauna”
c) Exagerari: “Oamenii isi vad intotdeauna mai intai interesul”/ “Tot ce am realizat pana acum nu va mai conta, daca esuez de data aceasta”.

Rezolvarea acestor probleme apare o data cu incercarea clientului de a obtine o noua perspectiva asupra a ceea ce i se intampla si despre cum poate gestiona situatia cu care se confrunta.

Iata cateva sfaturi de care oricine are nevoie in momentul in care gandurile negative il acapareaza:

1. “Detaseaza-te de gandurile tale ingrijoratoare, spunandu-ti cu voce tare (sau scriind): “Am acest gand ca…” si “Observa ca ma simt…” Lasa sirul de ganduri si emotii sa curga nestingherit.

2. Revino in prezent, descriind ce se gaseste in jurul tau, in termeni concreti, non-evaluativi.

3. Incearca, de asemenea, sa nu evaluezi niciun gand care poate aparea.

4. Gandeste-te din nou la situatiile care au declansat gandurile ingrijoratoare si vizualizeaza-te in aceste situatii. Vizualizeaza situatia, universul real, desfasurandu-se fara tine.

5. In final, imagineaza-te disparand cu totul. Imagineaza-te ca pe un bob de nisip pe o plaja strabatuta de vant, in departare.”

 

Mihaela Marinas

Mihaela Marinas scrie articole si lucreaza cu oamenii, atat individual cat si in grupuri, din dorinta de a-i insoti pe cei din jur in calatoria catre ceea ce sunt cu adevarat.

S-ar putea să-ți placă și...

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *