libris.ro

“ Magia este ascunsa in limbajul folosit. Plasele pe care le poti intinde sau strange sunt in puterea ta doar daca esti atent la ceea ce detii deja (limbaj) si la structura incantatiilor pentru dezvoltarea sa…” (Bandler si Grindler).

Editura Vidia ne ofera o carte in care limbajul trece de granitele comunicarii si ale lingvisticii si patrunde in sfera imprevizibila a “magiei”.

Privit din aceasta perspectiva, un singur cuvant poate rasturna un intreg argument, rupe legaturi loiale, trisa prietenii si poate atrage dupa sine anchete penale.

Cartea “ Magia comunicarii “ este o incursiune in aspectele profunde ale comunicarii, de la omisiuni si generalizari la distorsiuni si harti interioare.

Hartile interioare reprezinta transformarile noastre lingvistice si neurologice despre lume (aici fiind incluse experientele, abilitatile, emotiile si relatiile noastre).

Sa luam pe rand conceptele prezentate mai sus:

1. Generalizarile.

“Cand generalizam, alegem fragmente dintr-o experienta si le folosim pentru a reprezenta intreaga clasa. Cand facem acest lucru, sarim mental peste un nivel logic, in timp ce clasificam, abstractizam si categorizam teritoriul.

Cand generalizam, cream ceva nou pentru minte. Cream reguli si programe de trai, relationare si comunicare. Cream credinte, principii, concepte, valori, paradigme si tot felul de fenomene meta-nivelare.”

Iata cateva exemple:

“Fa-te vazut, dar nu auzit.”

“Este greu sa te schimbi; nu –ti poti schimba personalitatea.”

“Lucrurile ar trebui sa fie mai usoare.”

“Nimeni nu asculta nimic din ceea ce spun eu.”

“Nu poti avea incredere in oameni.”

“Singura cale prin care putem rezolva aceasta problema este…”

Intrebarea este ce putem face cand ne confruntam cu aceste generalizari.

Sfatul regasit in cartea “ Magia comunicarii” este acela de a stabili o limita de tipul “fiecare afirmatie este rostita de cineva” si de a pune intrebari asupra acelui cineva, cat si asupra contextului, timpului si locului emitatorului unei generalizari.

Iata cateva astfel de intrebari ajutatoare:

“Cine sustine acest lucru?”

“Cand a afirmat aceasta?”

“In ce circumstante?”

“Cui?”

“Despre ce?”

2. Distorsiunile.

Distorsionarea imaginilor, a reprezentarilor, a structurilor face parte din puterea noastra de a gandi si de a cartografia realitatea. Sistemul nostru nervos nu poate poate lucra cu forma manifestarilor de energie ce se gasesc in campul electromagnetic.

De aceea, el distorsioneaza undele de lumina transformandu-le in realitate intr-un cod pe care il putem folosi.

3. Omisiunile.

Cand eliminam informatiile, omitem anumite lucruri, acordand atentie selectiva altor dimesniuni ale experientelor noastre. Acest lucru conduce la excluderea si filtrarea anumitor elemente. Aceasta este in beneficiul nostru in masura in care evita supraaglomerarea si supraincarcarea cu stimuli.

Sa luam un exemplu:

“Toate acestea ma fac sa fiu confuz.”

O astfel de afirmatie omite o serie de informatii, tocmai de aceea este necesar sa adresam cateva intrebari ajutatoare de tipul: “In legatura cu ce?” sau “Poti numi toate aceste lucruri?”.

Desi “ Magia comunicarii ” poate parea o carte dificila din cauza termenilor de lingvistica, exemplele care au un corespondent in realitate ne ajuta sa aprofundam si sa intelegem natura limbajului nostru.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here