Ascensiune spirituala

Alinierea la Sinele Înalt și pandemia

Revin cu acest articol despre experiența pe care am trăit-o în luna octombrie, când am avut Covid. Vreau să vă povestesc experiența mea din interacțiunea cu acest virus. Voi descrie doar experiența directă și păreri personale, fără pretenția că dețin adevarul suprem. Trecem printr-un proces de transformare colectiv atât de mare, încât nu știu dacă cineva are toate instrumentele necesare pentru a deține adevărul suprem legat de ce se întâmplă și ce urmează să se întâmple în anii următori.

Important este cât de aliniați rămânem la Sinele nostru, indiferent prin ce trebuie să trecem în această dimensiune. Ceea ce e dificil uneori în această dimensiune este cum să ne păstrăm aceasta aliniere în mijlocul haosului, disperării și al panicii colective, fără să negăm ce se întâmplă, în același timp în care nu ne pierdem pe noi înșine în energiile colective. Asta este provocarea pentru fiecare din noi în această perioadă.

Am început să am simptome de Covid exact când a reînceput nebunia colectivă, în prima săptămână din octombrie. Ceea ce a fost cel mai greu a fost să fac diferența între propriile mele frici, angoase, anxietăți și tăvălugul colectiv la care sunt conectată prin natura misiunii mele de a servi oameni și de a fi în serviciu pentru ceilalți.

În primele zile de simptome am început să mă conectez cu corpul meu și să vorbesc cu el, să-i spun că am încredere în el ca va trece cu bine prin experiență, să îl scanez și să îmi văd toate locurile din corp unde nu sunt aliniată la Sinele meu. Unde funcționez din tipare, automatisme, amintiri traumatice – locurile din corpul meu unde Sinele mai înalt nu poate avea încă acces. Mi-am văzut toate tiparele corporale pe care le-am dezvoltat de-a lungul vieții, multe din ele încă din copilărie: tiparul de dureri de cap din adolescență, tiparul de lucruri nespuse din copilărie care mi-a provocat multe laringite și tuse la orice răceală încă de când eram mică, tiparul de respirație superficială în care nu respir profund și astfel se cimentează în corp un tipar de lipsă – nu e suficientă iubire, nu e suficientă abundență, nu e suficient aer. Am văzut partea din mine care nu a vrut să fie în corp și atunci a creat un tipar de respirație artificială știind că respirația profundă ne aduce instantaneu în corp. Am văzut câtă deconectare de la Adevăr întreținem la nivel colectiv creând insuficiențe respiratorii prin acest virus – este de fapt, tiparul colectiv rezultat în urma separării de Sursă când am început să credem în iluzia că nu există “suficient” din orice ne-ar susține o viață în bucurie și abundență.

Apoi, s-a făcut liniște. “Mă abandonez voinței divine. Mă încredințez înțelepciunii corpului meu. Mă abandonez în fața vieții și a morții.” S-a făcut liniște completă în mine, în cap, în corp. N-am mai simțit o asemenea liniște de foarte mult timp și nu știu dacă am simțit-o vreodată, în corp, la acea amploare.

Apoi, m-am conectat cu virusul. Am simțit că servește complet căii mele mai înalte în acest moment din viața mea. Am simțit că trec prin această experiență exact la momentul potrivit, când trec printr-o încheiere mare de ciclu în viața mea. Am primit rezultatele testului în ziua în care apartamentul în care am fost născută și crescută a ieșit din proprietatea familiei mele – în aceeași zi în care, acum ceva ani, semnam actele de divorț. Am știut atunci că acest virus este perfect sincronizat cu voința divină și că, la nivel mai înalt, a venit exact la momentul potrivit ca să mă ajute să purific resturile pe care le am de purificat ca să închei un ciclu mare pentru a merge apoi la nivelul următor, în acord cu Sinele mai înalt și misiunea mea. Și că misiunea mea va fi și mai mult de acum încolo să susțin alte suflete să se încredințeze voinței divine.

În acel moment, m-am simțit perfect susținută și liniștită, am știut că am sprijinul necesar să trec blând prin tot acest proces. În același timp, trecând prin procesul de boală zi după zi, partea umana din mine a simțit de câteva ori momente de neputință și lipsă de speranță, mai ales după multe zile în șir fără îmbunătățirea simptomelor. Am adus multă Iubire pentru această parte din mine, conectându-mă în același timp la nivel colectiv cu mulți alții care treceau prin aceeași experiență și aveau nevoie de aceeași Iubire.

Apoi, m-am conectat la nivel mai mare și am văzut că, în anii ce urmează, pe această planetă se va trăi doar în aliniere cu Sinele mai înalt și voința divină. Sufletele care nu pot face aceasta aliniere aici, din diferite motive pe care uneori doar sufletele respective le știu sau uneori pentru că tiparele de deconectare de la Sine sunt prea profunde pentru a mai fi recuperate în dimensiunea asta, vor merge în alte dimensiuni unde vor putea primi alte oportunități, în funcție de ce are nevoie fiecare. Pentru fiecare suflet se va întâmpla ceea ce este în aliniere divină. A trăi nealiniat la Sine în perioada următoare, fără a avea niciun reper într-o perioadă majoră de haos și confuzie va fi iadul pe pământ pentru multe suflete. Deci, pentru mulți este spre binele mai înalt să plece în dimensiuni unde pot primi sprijin să se reconecteze la sufletul lor și la Sursă.

E greu tot acest proces în această dimensiune? Da, pentru partea din noi care se luptă cu voința divină. Da, pentru partea din noi umană care se vede nevoită să lase în urmă ceea ce știa că este sigur. Pentru partea din fiecare din noi care vrea ca lucrurile să funcționeze în propriile condiții. Pentru partea care se agață, pentru partea căreia îi e frică de moarte și de transformare. Pentru partea din noi care e precum acel copil răsfățat care bate din picior în mijlocul supermarket-ului că vrea ciocolată când e momentul să cumpărăm pâine.

Da, pentru partea asta din noi este teribil de greu să se alinieze la toate schimbările care vor veni, la necunoscutul uriaș pe care îl avem în față și la haosul care se întâmplă în aceasta dimensiune. În planul mai mare însă, când ne încredințăm voinței divine, putem vedea cum lucrurile sunt aliniate chiar și atunci când nu ne plac, că lucrurile sunt orchestrate la milimetru și că suntem incredibil de sprijiniți spre binele mai înalt în fiecare moment. Binele mai înalt însa poate să însemne diferite lucruri: să trecem prin boală, să trecem în cealaltă dimensiune, să învățăm lecții dificile. Astfel, am simțit că existența acestui virus pe Planetă este în aliniere cu voința divină – indiferent care este originea lui și ce teorii are fiecare despre asta – pentru a face acest proces de purificare. Și am mai simțit că e nevoie să tratăm acest virus dincolo de frică și revoltă, cu respect, pentru că ne ajută să facem o muncă uriașă de transformare pe care e posibil ca umanitatea să nu o fi putut face altfel, la acest nivel.

Legat de ce am făcut în planul concret pe perioada de boală, o să împărtășesc cu voi câteva lucruri: în primul rând, am ieșit de pe Facebook două săptămâni. Nu pot să vă spun ce liniște mi s-a făcut în cap, în corp, în casă și în viață. Am luat cam jumătate de farmacie:) de produse pentru imunitate – am avut o schemă de tratament de la medicul homeopat. Am luat: Vitamina D, Vitamina C, Zinc, Quercitina, Biomicin Forte, Biosept, Imunorezistan, argint colidal, extract de coacaz negru, extract de caprifoi, tinctură de propolis, echinacea și granule homeopate: Arsenicum album, Belladona, Gelsemium, Acidum Phosphoricum. Foarte important, în săptămâna a doua am luat antibiotic pe bază de azitromicină la recomandarea medicului, a prietenilor și a rudelor care au trecut prin boală înaintea mea și știau ce trebuie făcut.

Prin toate tratamentele pe care le-am luat, am simțit că e foarte important să pășim într-o nouă paradigmă în care să aducem împreună ambele perspective: tratamentele alternative și cele clasice, medicina complementară și medicina clasică e nevoie să lucreze împreună spre binele mai înalt al oamenilor. Să vindecăm tendința de a cădea într-o extremă sau alta – eu mă tratez doar naturist, nu vreau să aud de medici sau cealaltă extremă: dau fuga la medic la cele mai simple simptome și nu am încredere în atâtea alte metode alternative care îmi pot susține corpul să se vindece mai ușor.

Cel mai important lucru pe care l-am văzut în aceasta perioadă: totul este aliniat, în planul mai mare. Aici, în planul concret da, ni se pare uneori că trăim ba un film de groază, ba o comedie proastă, ba un science fiction cu accente distopice. Trecem prin durere, revoltă, furie și fiecare reacționează conform tiparelor vechi – uneori vechi de vieți – și modului uzual de percepție a realității, care devine și mai evident în situații de criză. Acum ies la lumină să se vindece părțile din noi aflate in nealiniere: copilul interior speriat, criticul interior necruțător cu noi și cu alții, judecătorul nemilos, partea din noi care se victimizează și dă vina pe ceilalți, partea căreia i se pare că deține adevărul suprem, partea care se crede îndreptățită să judece alegerile celorlalți, partea care de-abia așteaptă cel mai mic motiv să poată fi revoltată și furioasă, partea care se teme de moarte, pierdere, schimbare și transformare, partea care nu vrea să descopere binele mai înalt din orice situație, partea furioasă pe Dumnezeu, pe oameni, pe viața pe Pământ și așa mai departe.

Toate acestea sunt părți din noi pe care e nevoie să le privim cu iubire și compasiune, dar nu sunt Adevărul. Niciunul din aceste filme care ne sunt rulate în fața ochilor nu reprezintă Adevărul.

Acolo, în liniștea inimii noastre, când ne conectăm cu partea cea mai înaltă din noi, acolo vom ști Adevărul. Nu este despre a intra într-o tabăra anume, nu e despre a lupta pentru ceva anume, nu este despre a crede că deținem adevărul în alegerile noastre și a judeca pe cei care fac alte alegeri.

Este despre a ști care este cea mai înaltă alegere pentru sufletul meu acum. Despre a o pune în practică în această dimensiune și a o onora, cu smerenie și asumare. Este despre a respecta profund alegerile celorlalți, indiferent care sunt acelea. Este despre a continua să fiu în lume cine sunt cu adevărat, indiferent de circumstanțe.

Este despre a accepta faptul că pe Pământ nu există certitudini și că în aceasta dimensiune e nevoie să stăm cu inima deschisă în fața multor incertitudini și paradoxuri și că putem face asta doar prin aliniere la Sinele mai Înalt.

Este despre a săpa și a descoperi adânc in interiorul nostru și în inima umanității din noi partea care știe să facă asta – să găsească o putere dincolo de aceasta lume, în cele mai mare haos și cele mai dureroase circumstanțe.

Este despre a descoperi partea care a definit mereu umanitatea, în cele mai teribile situații: reziliența spiritului uman care este uriașă. Este acea energie care știe să renască din nou și din nou, prin puterea Spiritului, indiferent dacă trebuie trecut prin boală, moarte, haos, destructurarea realității existente.

Și despre a vedea perspectiva mai înaltă – renașterea, restructurarea, re-startarea, regenerarea care au urmat întotdeauna, la nivel colectiv, dupa aceste perioade de destructurare și haos major. Exact așa cum se va întâmpla și acum, treptat, încet-încet, ne vom duce spre o nouă realitate vibrațională a acestei Planete.

Cu iubire,
Mihaela Marinas

Mihaela Marinas

Mihaela Marinas scrie articole si lucreaza cu oamenii, atat individual cat si in grupuri, din dorinta de a-i insoti pe cei din jur in calatoria catre ceea ce sunt cu adevarat.

S-ar putea să-ți placă și...

4 comentarii

  1. Gabriela spune:

    Am primit cu bucurie și am suferit în timp ce citeam cuvintele sufletul îi tau.

    Multumesc

    1. Multumesc, Gabriela! Te imbratisez!

  2. O analiză profesională și profundă a legăturii cu Sinele Superior. Felicitări .
    Sanatate maxima. Multumesc

    1. Multumesc, Cleo, toate cele bune!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *