Meniul
Motto: “Ne ingrijoram de ceea ce va deveni copilul nostru maine, insa uitam de ceea ce este el azi” Stacia Tauscher
Cati dintre noi, ca parinti, nu ne-am confruntat cu interminabilele intrebari ale copiilor nostri, de tip DE CE? Cati dintre noi n-am fost intrerupti cand vorbeam la telefon, scriam un raspuns la o solicitare profesionala sau pregateam cina?
Adopta inconstient acest tip de comportament pentru ca vor sa transmita ca se simt lasati pe dinafara. De mici, ei ne cer prin scancet ceea ce au nevoie, nu? Ca mame, nu putem ignora plansetele si tipetele lor, pentru ca nu stim motivul si ne ingrijoram.
Grija noastra si raspunsul prompt le valideaza cererile. Dar ce putem face pentru copiii nostri? Nu stim si nu avem rabdare sa aflam motivul real. De obicei ne panicam sau, pur si simplu, aplicam imediat ceea ce am invatat de la mamele noastre. E normal si firesc sa aplici ceea ce stii ca mama a facut, mai ales ca ti s-a confirmat printr-un exemplu parental…
Daca de mici ii obisnuim sa fim prezenti ori de cate ori ei ne cer acest lucru, devine o consecinta fireasca sa o faca si la varste mai mari.
Sa analizam urmatorul exemplu: Simina, 5 ani, desi se juca linistita in camera ei, obisnuia sa isi faca aparitia in holul casei, ori de cate ori parintii aveau musafiri. De fiecare data, parintii isi intrerupeau conversatia de bun venit, ca sa-si prezinte odorul. Micuta era in centrul atentiei, parintii relatand prietenilor despre micile realizari ale ei.
La un moment dat au realizat comportamentul fetitei si discutand, au hotarat ca la urmatoarele evenimente sa nu-i mai acorde atata importanta ci sa isi continue nestingheriti, conversatia. Vazand ca nu mai reprezinta un punct de atractie, fetita a incercat sa intrerupa conversatia, cu o serie de intrebari… Nici parintii si nici invitatii lor nu au raspuns…
Atunci Simina a fugit in camera si a revenit cu o matura. Uitandu-se insistent la parinti, a tipat, in timp ce matura holul:“Numai eu trebuie sa matur in casa asta! Nimeni nu face nimic!”. Parintii si invitatii s-au amuzat, iar Simina a revenit in centrul atentiei…
Copiii sunt cei mai buni si fini observatori. Sunt extrem de creativi si insistenti, atunci cand isi doresc ceva. Ei experimenteaza si invata din rezultatele obtinute.
Perceptia lor este “Am un loc” si sentimentul care se creeaza este cel de SIGURANTA. Astfel se poate dezvolta, in timp, aptitudinea de a comunica cu parintii.
Daca parintii i-ar fi comunicat Siminei hotararea lor de a nu-si intrerupe dialogul de bun venit cu prietenii, atunci cand fetita isi face aparitia in holul casei, explicandu-i ca au dreptul de a-si continua discutia iar apoi povestind despre realizarile ei, fetita ar fi putut intelege ca nu este normal sa-ti intrerupi parintii.
Discutia dintre Simina si parintii ei ar fi trebuit sa aiba loc inainte de vizita prietenilor. I s-ar fi dat posibilitatea de a alege: ori asteapta pana termina parintii de discutat si abia apoi vorbesc despre ea, ori nu i se acorda nici o atentie pentru o perioada de timp, nici de catre parinti nici de catre invitatii lor.
Ea alege si suporta consecintele alegerii facute… Astfel poate invata ca, in egala masura, atat parintii cat si ea au dreptul de a alege. Este foarte important sa fim fermi si consecventi, altfel copilul poate specula situatia in favoarea lui. Daca simte ca exista dezacord intre parinti, el va folosi acest lucru in favoarea lui…
Atentie, nu subestimati creativitatea de care pot da dovada copiii! Ei pot fi extrem de amuzanti si inventivi! Daca reactionati precum parintii Siminei, razand ca la o gluma sau va simtiti jenati si ii criticati ridicand tonul, nu faceti altceva decat le validati comportamentul.
Un copil care cauta constant atentia parintilor este nemultumit de ceea ce primeste, din punct de vedere afectiv. Este un semnal prin care copilul incearca sa comunice parintilor starea lui de spirit. Ei nu sunt pregatiti sa-si comunice emotiile. Nici macar sa si le identifice. Au nevoie de ajutorul nostru. Ca adulti, avem posibilitatea de a studia situatia si a interveni doar in situatiile in care copilul nu se descurca.
Silvia Souca
mediator & life-coach M-V
psiholog-psihoterapeut
website : www.psihobv.ro
Sunt Mihaela Marinaș. Un spirit vizionar, cu misiunea de a aduce pe Pământ o nouă paradigmă în spiritualitate, relații și business. Catalizator pentru mii de suflete ale căror vieți le-am atins în cei 14 ani de lucru cu oamenii. Am creat și dezvoltat zeci de programe, cursuri, traininguri de evoluție spirituală, relații, Înregistrări Akashice și Înregistrări Akashice pentru business.
Cei care vin cu sufletul deschis spre spațiile conținute prin mine și se află în momentul potrivit în călătoria lor își pot transforma cele mai dureroase și mai ascunse tipare și tot ceea ce îi ținea departe de conexiunea cu Sinele lor real. Oamenii și business-urile care vin în contact cu mine intră într-un proces care le poate readuce Sufletul pe linia reală de destin. Este ceva ce se face prin mine în mod firesc și este darul sufletului meu în această viață.
Echipa care dezvolta acest site va roaga sa nu copiati articole de pe site si sa le publicati la voi pe blog/site/facebook sau in orice alta parte. Daca doriti sa ne ajutati, va rugam sa scrieti articole originale si sa puneti link catre noi, daca ceva din ceea ce scriem v-a inspirat.
