Ne-am bucurat sa primim multe pareri legate de articolul “Ne putem imagina o lume fara bani?” Pareri impartite, asa cum ne asteptam, in care am gasit de toate: de la exuberanta unei vieti fara niciun fel de constrangeri la scepticismul necesar atunci cand e vorba de o schimbare atat de mare in sistemul nostru de convingeri si in modul in care functionam.

Nu am putea sa tragem o concluzie ferma, insa un lucru este cert: existenta versus disparitia banilor este un subiect care preocupa foarte multi oameni si care, pe masura ce-i dam mai multa atentie, da nastere la si mai multe intrebari.

Astazi as vrea sa va propun un experiment interactiv. Heidemarie Schwermerm, o femeie de 69 de ani din Germania, traieste de 16 ani fara bani. A decis sa stea departe de societatea consumerista in care traim si s-a desprins de tot ceea ce inseamna posesiuni sau castiguri materiale. Se intretine oferind servicii de curatenie si gradinarit pentru hrana si un loc de dormit.

Pe site-ul ei, http://livingwithoutmoney.org/, ne intampina cu versurile celebre din “Imagine” al lui John Lennon: “Imagine no possesion/I wonder if you can”. Asa ca intrebarea noastra catre voi, cititorii nostri este:

ne putem imagina o lume fara posesiuni materiale? o lume in care sa nu mai muncim pentru bani? o lume dincolo de bani? banii ne limiteaza sau ne ajuta? daca banii ar disparea maine, ce credeti ca s-ar intampla? s-ar crea un haos generalizat sau am putea sa traim, in sfarsit,  mai liberi si fericiti? 

Acum, cand suntem la sfarsitul anului si fiecare isi contabilizeaza realizarile pe anul care se incheie, stau si ma intreb daca sufletul poate suporta notiunea de bilant. Pentru ca bilant al realizarilor concrete stim sa facem si nemultumiri fata de ce nu am facut pana acum stim cu totii sa avem.

Ma intreb insa cum ar arata un bilant al sufletului? Cred ca unitatea de masura ar fi clipa. Contrar obiceiului omenesc de a ne masura viata in ani, cred ca sufletul isi masoara existenta in clipe. Pentru ca ceea ce numim clipa contine in ea toata esenta vietii.

Observ in interiorul meu si in jurul meu o goana nebuna in aceasta perioada dupa emotii, sentimente, momente, senzatii…Ca si cum am vrea in cateva zile sa umplem toate golurile din viata noastra si din sufletul nostru.

Pentru ca acum, cand a venit Craciunul, putem sa mancam ce vrem, sa ne luam ce ne dorim, sa facem ce ne place, sa stam cu cine ne e drag, si putem sa simtim … Doar acum. Asa ca totul trebuie facut la superlativ in aceasta perioada, acum trebuie sa primim si sa darui totul, ca sa ne fie de ajuns pentru dupa aceea, cand vom continua sa ne traim vietile programate intr-o monotonie cibernetica. Si cu atata presiune pe care o punem asupra noastra in aceasta perioada, uitam din nou sa ne relaxam si sa fim. Si uitam sa daruim si sa primim cu adevarat. Prin suflet, prin gest, prin gand, prin a sta in inima, aliniati in interiorul nostru  la ceea ce suntem.

Perioada de mare bucurie pe care o traim in luna decembrie aduce intotdeauna cu ea si o umbra de tristete si de nostalgie pentru frumusetea vremurilor care au trecut, pentru copilul din noi cu care am uitat sa ne conectam, pentru parintii nostri care poate nu mai sunt sau sunt deja batrani, pentru lucrurile pe care am fi vrut sa le facem in trecut si nu am avut curaj, pentru iubirea pe care am fi vrut sa o daruim si nu am putut…Ce frumos ar fi sa ne uitam si la aceasta parte trista din noi si sa o lasam si pe ea sa primeasca din binecuvantarile acestei perioade…

Astazi va invitam, cu multa iubire,  pe voi,  toti cititorii nostri, sa va deschideti sufletul catre tot ce inseamna Viata!

“Sa fii indragostit, pentru oricat de putin timp, inseamna sa fii cu adevarat in viata
A nu iubi niciodata inseamna a-ti lasa harta sufletului neexplorata
Dar fii constient inainte sa te imbarci pe valurile grele ale descoperirii
Ca vor fi mari cu furtuna si ape tulburi
Inainte sa ajungi pe Insula Paradisului din visele tale.

Astazi am avut ocazia sa rasfoiesc o carte noua, aparuta la Editura Elena Francisc: “Adancimile cuvantului. Intelesul ascuns al crezului”,scrisa de Brother David Steindl-Rast. O carte despre adevaruri profunde in cuvinte simple. M-a atras ideea “Dumnezeului in carne si oase”, pe care o voi expune in cele ce urmeaza, alaturi de intrebarea: Oare cum ni s-ar schimba viata daca am putea palpa ideea de Dumnezeu in fiecare moment al vietii, in orice lucru sau fiinta care ne inconjoara?

“Inca imi rasuna in minte cuvintele rostite de un baietel, in timp ce era dus la culcare de mama sa. Se temea de intuneric iar mama lui il linistea: “Nu are de ce sa iti fie frica. Dumnezeu este mereu cu tine.” “Da”, ii raspunse el, “dar eu vreau un Dumnezeu in carne si oase.” 

“Sa inveti sa nu respingi ce ti se intampla in viata, moment cu moment, este ceva ce poti face in orice stare te afli, sanatos sau nu. Chiar zacand intr-un pat de spital, dupa ce ti s-a spus ca mai ai doar cateva saptamani de trait, realitatea momentului prezent-fara alte ganduri impuse asupra lui-ar putea fi zambetul de pe chipul cuiva drag sau vocea sa familiara. Ar putea fi lumina blanda a soarelui de dupa-amiaza patrunzand prin fereastra. Ar putea fi sunetul repetitiv al aparatului care iti monotorizeaza inima sau sonorul televizorului. Acesta este adevarul momentului.

Lumina intra in camera, o relatie se desfasoara, alti oameni isi traiesc experientele lor. Lucrurile au o anume adecvare intrinseca atunci cand egoul nu te pune in conflict cu ceea ce este.

“Incepeti simplu, de la dorinta de a va simti iubiti sau de la dorinta de ceva mai mult dintr-o relatie din viata voastra. Poate vreti ca partenerul sa va inteleaga cu adevarat.Poate vreti ca cineva sa apara in viata voastra si sa va vada frumusetea sau sa vada cine sunteti. Poate vreti sa va simtiti mai conectati cu cineva.Poate tanjiti dupa fericire, liniste si bunastare. Sau vreti sa aveti parte de o relatie sexuala mai buna. Incepeti de acolo.

Apoi indreapta-ti treptat atentia de la ceea ce vrei spre dorinta sau nevoia insasi. Cum simtiti aceasta dorinta ca experienta vie in corpul vostru? La inceput va fi nevoie de putin efort si ambitie sa va directionati atentia. Elementul-cheie este sa simtiti dorinta, in sine, pe masura ce vibreaza in corpul vostru.

Relatia de cuplu are la baza diferenta dintre barbati si femei. O femeie, pentru a fi femeie are nevoie de un barbat. Si un barbat, ca sa fie barbat, are nevoie de o femeie. A fi barbat are sens doar daca exista si o femeie. Si a fi femeie are sens doar daca exista un barbat si amandoi se completeaza unul pe celalalt. Un barbat isi doreste o femeie pentru ca, pentru a fi complet, are nevoie de ceea ce femeia are diferit fata de el si lui ii lipseste.Si femeia isi doreste un barbat pentru ca, pentru a fi completa, are nevoie de ceea ce barbatul are diferit fata de ea si ei ii lipseste.

Deci, o relatie buna de cuplu incepe cu constientizarea faptului ca fiecare are nevoie de celalalt. Barbatul permite femeii sa-i dea ceea ce-i lipseste, iar femeia permite barbatului sa-i dea ceea ce ei ii lipseste.